Viața pe pauză: Istorii despre reziliența și adaptarea umană

Pentru mii de refugiați ucraineni care și-au croit drumul spre Moldova, viața a fost pusă pe pauză.

Războiul a tras o linie care împarte viața oamenilor în „înainte” și „după”, dar până la încheierea războiului, viețile multor persoane sunt blocate undeva la mijloc, într-un mod de așteptare, cu alte cuvinte, întreruptă. Cum e să trăiești fără să știi ce se va întâmpla mâine?

Proiectul „Viața pe pauză” surprinde experiența emoțională a fiecărui refugiat pe care am avut șansa să-l intervievăm, care împărtășește un sentiment de stagnare emoțională și incertitudine în legătură cu viața sa. În ciuda blocajului emoțional, eroii noștri nu încetează să fie în căutarea speranței, reușind să învețe limba română, să dobândească noi abilități, să obțină un loc de muncă sau educație în noua lor casă.

Acestea sunt șase istorii de adaptare și reziliență umană:

UNFPA recunoaște și apreciază contribuția enormă din partea Australiei, Regatului Danemarcei, Uniunii Europene, Islandei, Irlandei, Japoniei, Republicii Coreea, Țărilor de Jos, Norvegiei, Suediei, Elveției, Regatului Unit, SUA, Companiei Ferring și prietenilor UNFPA în asigurarea faptului că fiecare femeie, persoană tânără sau în vârstă din Moldova și Ucraina este tratată cu demnitate, în special în perioade de criză.