În luna noiembrie 2022, numărul populației umane a depășit cifra de 8 miliarde de oameni. În același timp, două treimi din populația planetei deja trăiau în locuri unde ratele de fertilitate scăzuseră sub așa numitul „nivel de înlocuire” de 2,1 nașteri la o femeie. Tranziția demografică majoră – trecerea de la o rată a mortalității și a fertilității mai ridicată la una mai scăzută – are loc peste tot, însă în unele părți ale lumii a început mai devreme decât în altele.

Din acest motiv, populația lumii este încă în creștere, în timp ce creșterea demografică a stagnat sau chiar s-a inversat în foarte multe țări. Acest lucru explică de ce pot exista, simultan, îngrijorări în legătură cu „prea multe” persoane și cu „prea puține” persoane.  

Temerile privind „prea puține” persoane sunt deosebit de virulente în Europa de Est, unde ratele scăzute de fertilitate sunt agravate de nivelurile ridicate de emigrație. Drept urmare, numărul populației a scăzut, în unele cazuri cu peste 25% de la începutul anilor ’90.

În timp ce ratele ridicate de fertilitate sunt deseori considerate catastrofale pentru planetă, alarmiștii privesc ratele scăzute de fertilitate și scăderea populației drept un sfârșit iminent al lumii și un colaps al civilizației, acest lucru fiind întâlnit acum în majoritatea țărilor venituri ridicate și medii.  

Cu siguranță, există multe îngrijorări întemeiate și urgente legate de tranziția către populații mai mici și mai în vârstă. Cum pot țările să prospere din punct de vedere economic? Cum ne asigurăm că sistemele de pensii și de sănătate pot face față schimbărilor demografice? Cum păstrăm serviciile și infrastructura pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale slab populate?

Însă starea de alarmă care domină discursurile publice privind ratele de fertilitate prezintă riscuri reale. Potrivit Raportului cu privire la starea populației lumii din anul curent, publicat astăzi de către UNFPA, Fondul Națiunilor Unite pentru Populaţie: Temerile legate de populație nu numai că amenință să distragă atenția de la soluții constructive la probleme grave, ce pot fi rezolvate. Dar riscă să devină o „justificare pentru a refuza drepturile și integritatea corporală a femeilor și fetelor.”

Atunci când ratele de fertilitate sunt considerate ca fiind singura problemă, se spune sau se implică deseori că soluțiile ar trebui să fie legate de fertilitate. Or, după cum se menționează în raport: „Temerile și soluțiile încep să ia forma corpului unei femei.” În acest fel, corpurile femeilor sunt tratate ca instrumente pentru a atinge idealurile demografice, viețile acestora servesc pentru atingerea unor obiective numerice abstracte – noțiuni posibile datorită statutului încă subordonat al femeilor în majoritatea sferelor societății.  

Concentrarea asupra ratelor de fertilitate și, prin urmare, asupra corpului femeilor, continuă în parte pentru că se oferă subiecte de discuție ușoare și poate fi folosită pentru a justifica „soluțiile” simple, dar în cele din urmă eronate, cum ar fi stabilirea unor obiective de fertilitate pentru a „corecta” numărul populaţiei. Poate părea mai ușor să se pună accent pe ratele de fertilitate și să se facă presiuni sau să se stimuleze femeile să aibă mai mulți copii, decât să se facă investițiile publice necesare pentru a asigura accesul echitabil la educație de calitate, locuri de muncă, acoperire cu servicii medicale și protecție socială.

Potrivit noilor cercetări din raport, recent a crescut ponderea țărilor cu politici de sporire a fertilității. Îngrijorător este faptul că unele guverne din țările cu rata de fertilitate scăzută au aplicat măsuri pentru a restricționa accesul femeilor la contracepție și avort legal. În sens mai larg, în raport se constată că eforturile de a influența fertilitatea sunt asociate cu niveluri reduse în ceea ce privește libertățile omului.

Acest lucru nu înseamnă că eforturile de creștere a fertilității sunt neapărat rele. Acestea pot face parte dintr-un pachet mai extins de măsuri de gestionare a schimbărilor demografice, atât timp cât nu constrâng, dar respectă drepturile și integritate corporală a femeilor.

Modalitatea prin care s-ar realiza acest lucru este de a schimba accentul de pe fertilitate pe fertilitatea dorită. Majoritatea persoanelor din Europa de Est ar dori să aibă doi sau mai mulți copii, dar ajung să aibă unul singur sau niciunul. Guvernele pot face o diferență reală prin înțelegerea barierelor cu care se confruntă persoanele în realizarea planurilor lor de fertilitate și reducerea discrepanței dintre fertilitatea dorită și cea reală.    

Este îmbucurător că în tot mai multe țări începe să se lase frica la o parte și să se răspundă la schimbările demografice cu soluții noi și constructive pentru a promova populații cu adevărat prospere și de succes. În aceste țări nu se stabilesc obiective, ci se vizează reziliența demografică. Această abordare presupune că sistemele sociale și economice rămân adaptate la ceea ce persoanele spun că își doresc și au nevoie pentru a se dezvolta.

În societățile reziliente din punct de vedere demografic, drepturile și opțiunile femeilor nu reprezintă un obstacol – ba dimpotrivă. De exemplu, potrivit unui studiu recent al Organizației Națiunilor Unite, o paritate de gen mai mare pe piața forței de muncă ar contribui mai mult la susținerea economiilor în curs de îmbătrânire și a societăților cu fertilitate scăzută decât la un nivel de fertilitate mai mare. Astăzi în Europa, cele mai echitabile societăți din punct de vedere al egalității de gen tind să se afle în fruntea clasamentului de dezvoltare (și, printre altele, înregistrează cele mai mari rate de fertilitate).

În timp ce ne confruntăm cu provocările și oportunitățile care vin odată cu schimbările demografice, niciodată nu trebuie să ne lăsăm ghidați de frică. Numai atunci când punem în centrul atenției persoanele cu drepturile și nevoile lor, și când creăm societăți mai echitabile și mai incluzive, ne putem asigura că țările se vor dezvolta într-o lume de schimbări demografice rapide.   

Autoarea este Directoare a Biroului regional al UNFPA pentru Europa de Est şi Asia Centrală