Studiu: Evaluarea cheltuielilor alocate sectorului de tineret în cadrul bugetelor apl-urilor de nivelul II

Analiza cheltuielilor bugetelor locale de nivelul II, sub aspectul clasificației funcționale indică că cheltuielile aferente domeniilor tineret, constituie cca 4.1% din totalul bugetelor locale de nivelul II pe subprogramele ”Cultură, sport, tineret, culte și odihnă”, comparativ fiind în creștere cu anul 2021 cu cca un procent. Cu toate acestea, tendința generală la nivel de țară este creșterea bugetelor alocat pentru activități de tineret. În urma analizei bugetelor locale de tineret pentru anul 2022 la nivelul APL II se observă o creștere
semnificativă a bugetului de tineret care în 2022 a ajuns la 31382 ,1 mil. lei (conform datelor APL), comparativ cu 19930,3 mil lei care au fost executați de APL II în anul 20213.
Astfel, indiferent de circumstanțele crizei Covid-19, criza umanitară și cea energetică din Moldova, totuși, se atestă o creștere semnificativă a finanțării sectorului de tineret privit ca medie generală pe țară la nivel de APL II, și ar fi o creștere de circa 12 milioane de lei, comparativ cu bugetul pe tineret din anul 2021. Creșterea bugetară se datorează în special creșterii semnificative a bugetelor și asta se referă în mare parte la 8 raioane/municipii, permanente locomotive a bugetelor de tineret, care au crescut bugetele lor și în 2022. În primul rând, creșterea bugetului de tineret se datorează mun. Chișinău care a cheltuit cu puțin peste 9 milioane de lei în anul 2022 pentru dezvoltarea sectorului de tineret. Cu toate acestea, mun. Chișinău are o investiție de doar cca 54,7 lei per tânăr, raportând la cei 171588 de tineri domiciliați în municipiu. Prin urmare, mun. Chișinău are cel mai mare buget pe tineret din țară, însă această performanță oricum nu poziționează Chișinăul nici în top 5 raioane cu cele mai mari cheltuieli per tânăr. Totodată, ne bucură și mun. Strășeni în acest sens, având o creștere de cca 2 mil de lei comparativ cu anul 2021, și anume având cheltuite 4126,5 mil. lei pentru sector, suma care îl face lider absolut în cheltuielile per tânăr în RM. Astfel, dacă să raportăm bugetul mun. Strășeni la cei 15409 tineri din municipiu, vom avea o medie de 267,0 de lei per tânăr, fiind cea mai mare medie per tânăr la nivel de raioane și municipii. Este de menționat că pe parcursul cercetării analizăm bugetele de tineret finanțate doar din bugetele APL II, cu toate că sectorul de tineret la nivel raional este finanțat sau co-finanțat și de MEC sau proiectele internaționale, cum ar fi programul raional de granturi, organizat cu suportul Ministerului Educației și Cercetării și a Consiliului Raional, iar formula de suport de la stat este după modelul un leu investit de APL II, alt leu este investit de către MEC. Astfel, suportul financiar din partea MEC pentru implementarea Program raional/municipal de granturi pentru tineri constituie echivalentul sumei alocațiilor din bugetul Consiliului raional/municipal respectiv, dar care nu va depăși 100 000,00 (una sută mii) de lei4. De exemplu, municipiul Ungheni în anul 2022 a avut un buget total pentru programul de granturi de 60000 lei, dintre care doar 30000 fiind alocați de consiliul municipal. Iar conform fișelor de evaluare recepționate, printre cele mai active raioane/municipii ce construiesc parteneriate cu ONGrile
și dezvoltă proiecte pentru tineri sunt Ialoveni, Ungheni, Cimișlia, etc. Cu toate acestea, rămâne îmbucurător faptul că și în anul 2022 unele raioane constant continuă să crească bugetele pe tineret, astfel creând tendințe pozitive de dezvoltare a sectorului de tineret la nivel local. Este de menționat că creșterile în cauză, în mare parte  se datorează investițiilor pentru activitatea centrelor de tineret. Dacă facem o analiză comparativă cu anul de evaluare 2020 și 2021, conform datelor colectate de la autorități, în anul 2022 se observă o tendință de creștere a raioanelor care nu finanțează sau susțin insuficient sectorul de tineret, având astfel același APL-uri de nivelul II care a re ”0” lei pentru finanțarea sectorului de tineret la nivel raional, urmat de altele două a căror bugete este de 1.1 mii lei sau 6.8 mii lei . Ca și în anii precedenți , se scoate în evidență raionul Călărași care deja e la al treilea an consecutiv de când nu alocă și/sau execută bugetul pe tineret situat la subprogramul 8602 din clasificatorul bugetar. Tot în grupul de risc continuă să rămână raioanele precum Căușeni, Ștefan Vodă așa cum istoric, bugetele executate a acestor raioane cu unele excepții nu depășesc 10 mii lei, ba chiar și sunt la zero lei sau în jur de această sumă. Dacă ne referim la raionul Taraclia, aceștia raportează 53085.94 Lei cheltuiți pentru sectorul de tineret, cu toate acestea, conform datelor Ministerul Finanțelor acestea sunt bugetate pentru ”Activitatea metodica” cu numărul din clasificatorul bugetar 00210. Este remarcabil faptul că în anul 2022, unsprezece raioane din țară au avut un buget alocat sectorului de tineret în sumă mai mică de 100 mii lei, iar bugetul total al acestora luat împreună ar constitui doar  382,8 mii lei, sau o medie raională de cca 39 mii lei fiecare. Dacă ne referim la gradul de finanțare a celor 6 programe adresate tinerilor și organizațiilor de tineret, în topul preferințelor de finanțare se regăsește finanțarea centrelor de tineret care constituie 50% din totalul bugetului de tineret, urmată de activitatea de finanțare a activităților de tineret ce constituie 39,7 %. Următoarele în clasamentul preferințelor de finanțare de către APL II sunt programele locale de granturi care au doar 9,7% din totalul bugetului raional la nivel național. Astfel, în cadrul bugetelor locale de tineret, subprogramul 00394: ÎNTREȚINEREA CENTRELOR DE TINERET este cel mai mult bugetat, urmat de subprogramul 00239: DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA ACTIVITĂȚII DE TINERET, care în esență reprezintă cca 89,6% din totalul bugetului cheltuit în anul 2022, iar celelalte cheltuieli
luate împreună se limitează la cca 10% . Dacă ne referim la capacitatea de executare a bugetelor de tineret adoptate, putem vedea o scădere nesemnificativă a gradului de executare în anul 2022, care fiind de cca 79,22 %, comparativ cu 86% în anul 20215.
Ca rezultat al proceselor de evaluare bugetară, percepția generală este că APL-urile de nivelul II continuă să aloce resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului de tineret conform unor șabloane prestabilite anterior, așa cum se observă o similitudine la multe raioane și municipii care au alocat un buget similar celui din 2021.
Totodată, se observă o tendință de creștere a finanțării per tânăr, astfel avem o medie pe țară de cca 50,48 de lei per tânăr, comparativ cu 30,04 de lei în anul 20216 sau 23 de lei per tânăr cheltuiți în anul 2020.