Familiile tinere care doresc să aibă copii, care au studii superioare și venituri înalte intenționează cel mai mult să emigreze în următorii 3 ani. În felul acesta, ratăm potențialul economic și reproductiv al țării se arată în studiul „Intențiile de emigrare și implicațiile demografice asupra fertilității” lansat astăzi în cadrul unei dezbateri publice organizată de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. 

La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, UNFPA, experți naționali și internaționali în domeniul fertilității și migrației, demografi și cercetători din societatea civilă și mediul academic. Evenimentul face parte din Programul de Reziliență Demografică al UNFPA care are drept scop să ofere suport autorităților să elaboreze politici demografice bazate pe evidențe și necesitățile oamenilor. 

„Pe măsură ce ne apropiem de ziua când pe glob se vor înregistra 8 miliarde de oameni, discuțiile despre populație și tendințele demografice devin tot mai relevante. În timp ce populația în multe țări din lume este în creștere, în Europa, inclusiv în R. Moldova, observăm un declin al numărului populației. Analiza prezentată astăzi vine cu evidențe asupra cauzelor acestui fenomen - migrația populației tinere, cu potențial economic și reproductiv. Astfel, devine evident că soluțiile pentru reziliența demografică sunt investițiile în tineri și calitatea vieții fiecărui cetățean. UNFPA oferă sprijin Guvernului R. Moldova pentru a utiliza aceste evidențe în politicile publice și a transforma actuala criză demografică în oportunitate”, a menționat Natalia Plugaru, Reprezentantă adjunctă UNFPA Moldova. 

Aliona Crețu, șefa Serviciului politici demografice din cadrul Ministerul Muncii și Protecției Sociale a reiterat necesitatea elaborării  studiilor care furnizează date calitative pentru a elabora politici eficiente, care să prevină provocările demografice precum: descreșterea continuă a populației, migrația masivă a tinerilor, îmbătrânirea populației ș.a.

„Ministerul Muncii și Protecției Sociale a implementat o serie de politici care susțin familiile să aibă numărul dorit de copii și se angajează în continuare să valorifice datele studiului Generații și Gen pentru a elabora noi documente de politici demografice care ar susține oamenii să rămână și să întemeieze familii în Republica Moldova”, a subliniat Aliona Crețu.

Analiza de politici „Migrația și implicațiile demografice asupra fertilității” a fost realizată de către o echipă de cercetători din R. Moldova și România în baza datelor Studiului demografic Generații și Gen (GGS), desfășurat pe un eșantion de peste 10,000 de oameni din țara noastră.

Printre principalele concluzii ale acestei analize sunt:  

• 15% din populația Republicii Moldova intenționează să plece într-o altă țară în următorii trei ani, într-o proporție mai mare - bărbații. 
• Fiecare a treia persoană care intenționează să emigreze are până la 35 de ani și este de vârstă reproductivă. Probabilitatea ca un tânăr de 20-29 de ani să emigreze este de 3,8 ori mai mare decât în cazul unei persoane cu vârsta de 50 de ani sau peste.
• Pentru prima dată în ultimii ani, persoanele din Republicai Moldova intenționează să emigreze nu din motive financiare, ci din motive sociale, legate de calitatea serviciilor, infrastructură publică, condițiile de trai în general etc.
• Factorul economic nu mai este un predictor puternic al emigrării, intenția de emigrare fiind mai mare la persoanele din orașe și cei cu venituri superioare. Cei cu venituri mai înalte au ridicat și așteptările față de viață, față de stilul de viață și față de spațiul public în care doresc să trăiască.
• Intenția de emigrare este de 8,2 mai mare la persoanele care planifică să-și schimbe domiciliul în interiorul țării sau să se mute la o altă adresă. Aceasta se explică prin dorința de a schimba spațiul public în care trăiesc persoanele, pentru oportunități de muncă mai bune, serviciile publice, educaționale și de sănătate calitative, infrastructură și calitatea transportului public etc.

La eveniment a participat și jurnalistul Alexandru Gurdila, care a locuit timp de 7 ani peste hotarele Republicii Moldova, iar acum un an a revenit în țară. Acesta a împărtășit experiența sa de a întemeia o familie în Statele Unite ale Americii, a povestit ce oportunități pentru tinerele familii a regăsit în Republica Moldova peste ani, dar și ce, potrivit lui, ar trebui îmbunătățit. 

„Țara s-a schimbat foarte mult în 7 ani. Noi nu regretăm alegerea făcută, dar problema cea mai mare pentru un părinte tânăr este lipsa grădinițelor. În calitate de părinți care am vrut să ne găsim joburi când am revenit acasă, a fost complicat să găsim un loc la grădiniță - fie nu au avut locuri, fie personal care să îngrijească de copiii cu vârsta de 1,5-2 ani ”, a spus Alexandru Gurdila. 

Analiza mai arată că tinerii până la 29 de ani sunt mai degrabă în situația de a dori să emigreze și implicit de a avea un copil în următorii ani, comparativ cu cei cu vârste de peste 30 de ani. Dintre cei care doresc să aibă un copil în perioada următoare, sunt mai înclinați să emigreze tinerii cu vârsta până în 29 de ani, iar dintre cei care nu doresc să aibă copil sunt mai înclinați să emigreze cei cu vârsta între 30-40 de ani (aceștia din urmă sunt cel mai probabil deja părinți).

Ce ține de nivelul educației, se atestă că în special persoanele mai educate, cu studii superioare, care doresc să emigreze, au intenția de a deveni părinți.

Concluzie principală: Republica Moldova are în continuare un risc ridicat de scădere a numărului populației de vârstă fertilă, care poate asigura dezvoltarea socio-economică a țării: persoane tinere, educate, cu venituri superioare și care intenționează să devină părinți în perioada următoare. 

Această dezbatere publică este a 2-a din șirul de evenimente organizate de către UNFPA și Ministerul Muncii și Protecției Sociale în cadrul Programului de Reziliență Demografică pentru a  pune în discuție diverse transformări demografice care au loc în Republica Moldova: fertilitatea dorită și schimbările reproductive, intențiile de emigrare ale persoanelor care planifică să devină părinți, problema infertilității, sentimentul de singurătate în R. Moldova, sprijinul intergenerațional și altele.

Puteți viziona înregistrarea dezbaterii aici. 

GGS în Republica Moldova este implementat de către Fondul ONU pentru Populație în parteneriat și cu suportul financiar al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU. Printre partenerii proiectului se numără și Institutul Demografic Interdisciplinar din Olanda (NIDI) și Biroul Național de Statistică care au dezvoltat eșantionul studiului.