Vârstnicii care studiază pe tot parcursul vieții au șanse mai mari să îmbătrânească activ și mai puține riscuri de a trăi în singurătate. În același timp, tinerii care utilizează Internetul, au venituri mari și nivel înalt de educație sunt mai predispuși să ajute financiar și să îngrijească populația vârstnică. Acestea sunt câteva dintre constatările a două studii lansate astăzi în cadrul unei dezbateri publice organizată de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.
Evenimentul face parte din seria de dezbateri organizate în cadrul Programului de Reziliență Demografică, prin intermediul căruia UNFPA oferă suport autorităților în elaborarea politicilor demografice bazate pe date fiabile și necesitățile reale ale oamenilor. Lucrările au fost realizate în baza datelor studiului Generații și Gen, cel mai mare studiu demografic, care monitorizează mai multe aspecte demografice ale evoluției populației, inclusiv intențiile de fertilitate ale tinerilor, dar și cât de importante sunt abilitățile digitale în dialogul între generații.
„UNFPA, prin programele sale, încurajează implicarea tinerilor în dezvoltarea abilităților digitale ale vârstnicilor și promovează îmbătrânirea activă și sănătoasă, inclusiv pledând pentru oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, acces la piața muncii, servicii sociale și medicale de calitate, dar și posibilități de implicare activă a vârstnicilor în viața comunității. Acestea sunt măsuri cheie care ar ajuta la depășirea provocărilor demografice generate de îmbătrânirea populației și utilizarea potențialului vârstnicilor și tinerilor pentru reziliența demografică a țării”, a subliniat Nigina Abaszada, Reprezentantă Rezidentă UNFPA Moldova.
Una din concluziile principale ale studiilor a fost că studierea pe tot parcursul vieții oferă vârstnicilor șanse mai mari să îmbătrânească activ, să aibă un loc de muncă și, totodată, au mai puține riscuri de a trăi în singurătate. De asemenea, abilitățile digitale sunt importante atât pentru generația tânără, cât și pentru cea vârstnică. Acestea vor oferi oportunități vârstnicilor să rămână activi pe piața forței de muncă, să participe la viața comunității, fapt ce va contribui la creșterea stării de bine și la reducerea sentimentului singurătății, mai relevă analizele.
Felicia Bechtold, Secretară de Stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a reiterat importanța unor asemenea studii, care oferă datele necesare pentru elaborarea unor politici demografice eficiente.
„Ministerul Muncii și Protecției Sociale își propune ca politicile din domeniul dezvoltării populației să asigure reziliența țării și să vină cu acțiuni concrete. Oportunități de socializare pentru vârstnici, servicii comunitare prietenoase vârstnicilor, extinderea rețelei naționale de mentori digitali care să ajute vârstnicii să utilizeze internetul, sunt doar câteva din prioritățile ministerului”, a declarat Felicia Bechtold, Secretară de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.
Datele studiului lansat în cadrul dezbaterii arată că fiecare a cincea persoană din mediul urban și fiecare a zecea persoană din mediul rural oferă suport financiar și de îngrijire personală populației vârstnice. Acest fapt confirmă sentimentul acut de singurătate a vârstnicilor din mediul rural.
„Principiul îmbătrânirii active și sănătoase trebuie integrat nu doar în politicile demografice, dar în toate politicile sectoriale, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a valorifica pe deplin potențialul vârstnicilor, care trebuie percepuți ca membri activi ai societății”, a declarat Lisa Warth, Şefa Unităţii pentru Populaţie, Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UNECE), a declarat Lisa Warth.
Studiul mai arată că nivelul ridicat al migrației tinerilor intensifică și problemele legate de singurătate, depresie și integrare socială. 17% din populația țării se confruntă cu stări moderate sau severe de singurătate, cele mai expuse fiind persoanele cu vârsta de 65-79 de ani. Sănătatea, relația în cuplu, angajarea în câmpul muncii reprezintă doar câțiva din factorii care influențează sentimentul singurătății, mai atestă studiul.
De menționat că aceste concluzii se regăsesc printre prioritățile Programului Național de Îmbătrânire Activă și Sănătoasă, elaborat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu UNFPA, care urmează a fi lansat până la sfârșitul acestui an.
Autoriilor analizelor au formulat și câteva recomandări de politici. Printre acestea:
- Politicile familiale de susținere a tinerilor în intențiile de fertilitate trebuie să integreze suportul intergenerațional - ajutorul bunicilor în creșterea copiilor;
- Angajarea în câmpul muncii este un factor de risc pentru persoanele vârstnice. Crearea spațiilor de muncă prietenoase persoanelor vârstnice ar facilita implicarea persoanelor în câmpul muncii pentru mai mult timp. Acest lucru înseamnă și politici de sprijinire a programului flexibil de muncă și a spațiilor de lucru incluzive pentru persoanele cu dizabilități;
- Participarea socială este un alt factor de risc pentru vârstnici. Politicile sociale trebuie să fie orientate pe programele de învățare pe tot parcursul vieții, dezvoltarea abilităților pentru angajare și digitale, voluntariat - aceste activități fiind cele mai eficiente în reducerea singurătății;
- Politicile de promovare a îmbătrânirii active trebuie să fie orientate spre necesitățile populației din mediul rural: să ofere facilități de conexiune la internet, televiziune prin cablu și telefonie mobilă. Acestea sunt sursele principale de informare în viața trăită în izolare;
La dezbatere au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale, UNFPA, alături de experți naționali și internaționali în domeniul îmbătrânirii și cercetători din societatea civilă, pentru a propune soluții de politici bazate pe dovezi.
GGS în Republica Moldova este implementat de către Fondul ONU pentru Populație în parteneriat și cu suportul financiar al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU. Printre partenerii proiectului se mai numără Institutul Demografic Interdisciplinar din Olanda (NIDI) și Biroul Național de Statistică, care au dezvoltat eșantionul studiului.
