Planificarea și gestionarea bugetelor pentru tineret de către autoritățile publice locale de nivelul II, categoriile predominante de cheltuieli, precum și contribuția societății civile în dezvoltarea programelor destinate tinerilor sunt subiecte analizate în cadrul Studiului „Evaluarea cheltuielilor alocate sectorului de tineret în cadrul bugetelor APL-urilor de nivelul II versus bugetele organizațiilor de tineret”, realizat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM).
Cercetarea este un exercițiu anual realizat în cadrul programului „Fondul comun pentru consolidarea participării tinerilor și dezvoltarea Centrelor de tineret din Republica Moldova” realizat de UNFPA Moldova și susținut de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Agenția Națională pentru Tineret, cu suportul Guvernului Elveției
Studiul oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care autoritățile locale percep nevoile tinerilor și răspund acestora prin alocarea de resurse financiare. De asemenea, cercetarea identifică bune practici, lacune și oportunități de îmbunătățire în gestionarea a bugetelor destinate tinerilor.
Rezultatele cercetării arată că cheltuielile pentru tineret reprezintă aproximativ 4,8% din totalul bugetelor locale, înregistrând o creștere de 0,7% față de anul 2022. În 2023, bugetul total alocat activităților pentru tineret la nivelul APL II a ajuns la 37.279 milioane lei, o creștere semnificativă față de 26.744,4 milioane lei în 2022 și 19.930,3 milioane lei în 2021.
Totuși, 99 % din buget este repartizat pentru două subprograme cheie, din cele 6 existente: întreținerea centrelor de tineret și dezvoltarea activităților de tineret. Acest lucru subliniază o distribuție disproporționată a resurselor, concentrată pe infrastructura tineretului, în detrimentul altor activități esențiale pentru dezvoltarea acestora.
Cheltuielile medii per tânăr la nivel național pentru 2023 au fost de 59,97 lei, în creștere față de 50,48 lei în 2022 și 30,04 lei în 2021. Acest lucru indică o tendință pozitivă în direcția creșterii investițiilor în sectorul de tineret. Totodată această creștere se datorează și impactului migrației, care a redus numărul tinerilor din țară, creșterea bugetului per tânăr având astfel un impact mai mare asupra celor rămași.
Este de remarcat faptul că unele raioane continuă să crească constant bugetele pentru tineret, ceea ce contribuie la dezvoltarea sectorului de tineret la nivel local. În 2023, 9 unități administrative de nivel II au cheltuit mai mult decât media națională per tânăr, dar doar 8 dintre acestea au reușit să aloce și să execute bugete de tineret mai mari de un milion de lei. În același timp, trei raioane au alocat 0 lei pentru tineret, iar alte 8 raioane au alocat bugete mai mici de 100.000 lei.
În premieră, în 2023, CNTM a realizat și o analiză comparativă a bugetelor APL II față de bugetele organizațiilor neguvernamentale de tineret. Astfel, bugetul celor 42 de organizații de tineret incluse în această cercetare a fost de 21.063,65 milioane lei, comparativ cu 37.279 milioane lei investite de APL de nivelul II.
Este esențial să continue investițiile în sectorul de tineret, să fie îmbunătățite mecanismele de gestionare a fondurilor și să fie asigurată o distribuire echitabilă a acestora la nivel național și local. Autoritățile locale trebuie să prioritizeze programele care răspund nevoilor reale ale tinerilor, să implice mai activ organizațiile societății civile în procesul decizional și să crească transparența în utilizarea fondurilor alocate. De asemenea, consolidarea capacităților APL-urilor și promovarea unui dialog constant cu tinerii pot contribui la o abordare mai strategică și sustenabilă în gestionarea resurselor.
