- Republica Moldova se confruntă cu declinul numărului populației, situându-se în Top 3 țări din lume care înregistrează acest fenomen. Printre cauzele de bază sunt emigrarea, în special a tinerilor și persoanelor de vârstă reproductivă, fertilitatea scăzută, speranța de viață joasă și îmbătrânirea populației.
- Toate acestea duc la o scădere a numărului populației cu peste 1% anual. Conform prognozelor UNFPA și a Centrului de Cercetări Demografice, către anul 2035 (cam în decurs de 17 ani) efectivul populației țării ar putea să se micșoreze până la 2 milioane de oameni, iar fiecare a treia persoană va avea peste 60 de ani.
- Republica Moldova nu este singura țară care trece prin această situație demografică. Multe țări din Europa, inclusiv cele cu nivel ridicat de dezvoltare, se confruntă cu aceleași provocări. Experiențele altor țări demonstrează că schimbările demografice pot fi utilizate drept oportunitate pentru creșterea economică și dezvoltarea umană, investind în capitalul uman.
- Acțiunile și măsurile de politici în domeniul demografic trebuie țintite pe calitatea vieții oamenilor, și nu pe numărul acestora.
- În prezent, Republica Moldova dispune de un avantaj foarte mare din perspectivă demografică - mai mult de jumătate din populația țării este în vârstă aptă de muncă, inclusiv tinerii, care pot contribui la dezvoltarea economică a țării. Acesta se numește dividend demografic, însă este o situație si o oportunitate care nu va dura foarte mult, de aceea este necesar să fie explorat acum.
- Republica Moldova se confruntă în continuare cu rate înalte de infecții cu transmitere sexuală în rândul tinerilor, care pot afecta viitorul reproductiv al femeilor și bărbaților, astfel că atunci când vor să aibă copii, se confruntă cu probleme de infertilitate. Totodată, rata sarcinilor la adolescente rămâne să fie înaltă, ceea ce duce adesea la abandon școlar, lipsa educației și diminuarea ulterioară a șanselor lor de integrare pe piața muncii.
- Sunt necesare investiții în informarea, educația și sănătatea tinerilor, precum și crearea oportunităților de angajare în câmpul muncii.
- Sub aspectul îmbătrânirii populației, sunt necesare măsuri de suport pentru retenția persoanelor pensionate pe piața muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții. Aceasta contribuie atât la prevenirea vulnerabilității vârstnicilor, cât și la creșterea speranței de viață a acestora.
- Sub aspectul fertilității, țări precum Franța și Suedia, care au printre cele mai înalte rate de fertilitate din Europa, au pus accent pe politici familiale orientate spre menținerea echilibrului dintre dorința cuplurilor de a avea copii și de a fi integrați pe piața muncii. Aceasta înseamnă disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copilului, plătite din bugetul public, concediu maternal flexibil, facilitarea revenirii pe piața muncii a femeilor din concediul de maternitate, implicarea bărbaților în creșterea copilului.
- Stimulentele monetare, cum ar fi alocațiile financiare la nașterea copilului, au demonstrat că nu sunt efective pe termen lung. Acestea doar grăbesc nașterea unui copil pe care cuplurile deja și-l planificau, dar nu determină creșterea fertilității pe termen lung.
