Eşti aici

Reprezentanți guvernamentali și ai societății civile au discutat despre realizarea drepturilor lucrătoarelor sexului în Republica Moldova. Evenimentul a avut loc de Ziua Internațională de eliminare a violenței împotriva lucrătorilor sexuali, marcată în data de 17 decembrie. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, UNAIDS și UNFPA Moldova, ca parte a campaniei "Dincolo de aparențe"

Subiectul legat de drepturile lucrătorilor sexuali nu este o noutate pentru Republica Moldova. Acum trei ani, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor s-a arătat îngrijorarat de practicile de criminalizare a lucrătorilor sexuali și de absența programelor de ieșire din mediul prostituției în Republica Moldova. Guvernul a primit mai multe recomandări pentru fortificarea drepturilor lucrătoarelor sexului comercial, iar societatea civilă s-a angjat să contribuie la senzibilizarea populației pe marginea problemelor cu care se confruntă acest grup.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale pledează pentru descurajarea acestei activități fără a le considera drept o infracțiune

Astăzi în Republica Moldova sunt mai multe servicii sociale pentru persoanele care practică sexul comercial - de la formarea profesională, elaborarea unui plan individualizat pentru angajare în câmpul muncii și servicii de ghidare în carieră, până la stagiu profesional oferit de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Ceea ce lipsesc astăzi sunt mecanismele de referire și asistență a lucrătoarelor sexului către aceste servicii.

„În cadul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, considerăm că acordarea serviciilor sexuale trebuie descurajată prin acțiuni și politici concrete, pentru că multe persoane care ajung să presteze servicii sexuale contra plată se află în situații dificile din punct de vedere economic și nu doar. Intervențiile noastre trebuie să fie complexe, în care sistemele de educație, sănătate, asistență socială, organele de forță și autoritățile publice locale să-și unească eforturile, pentru a ajunge la un mecanism comun de prevenire, referire și asistență”, a menționat Felicia Bechtoldt, Secretară de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Domeniul de asistență socială nu deține o statistică despre câte lucrătoare ale sexului beneficiază de anumite servicii sau prestații sociale. Totuși, acestea se regăsesc în alte categorii de persoane, care beneficiază de ajutoare. Astăzi există mai multe platforme de ajutor pentru persoanele cu HIV, din familiile nevoiașe, supraviețuitoare ale violenței familiale, victime ale traficului de ființe umane și altele.

În prezent, există o stigmatizare mare și o toleranță mică față de lucrătoarele sexului comercial, astfel ele evită să se adreseze autorităților publice pentru ajutor. Este nevoie de un mecanism complex care să includă conlucrarea inter-sistemică, mai exact, să existe acorduri între sistemul de asistență socială, sănătate și poliție, pentru că aici sunt deținute datele despre lucrătoarele sexului comercial, prestatorii de servicii specializate și organizațiile neguvernamentale care prestează servicii pentru acest grup de persoane. Acest acord va stabili clar procesul de informare despre oportunitățile existente, mecanismul de referire și conlucrarea dintre aceste sisteme.

„Ministerul pledează pentru descurajarea acestei activități, fără a o considera drept o infracțiune. Eu nu cred că există vreo țară în lume care a rezolvat această problemă, dar există țări care au făcut progrese mari în descurajarea acestei activități. Este greu să eliminăm acest fenomen, dar îl putem reduce. Sistemul de ocupare a forței de muncă deja dispune de soluții, dar pentru asta este nevoie de o platformă de comunicare și cooperare, astfel încât să ajutăm lucrătoarele sexului să-și creeze o altă cale în viață. Un alt aspect este și abilitarea economică a femeilor, care le poate îndrepta spre o activitate antreprenorială. Pornind de la experiența mea din afara țării, pot spune că în Statele Unite ale Americii, în această asistență sunt implicate persoane care au reușit să părăsească domeniul prestării de servicii sexuale. Acum ele sunt adevărate modele pentru lucrătoarele sexului și le ajută conform unui plan individual, iar această practică s-a dovedit a fi foarte bună. Noi avem nevoie de astfel de exemple pentru a arăta că se poate și altfel”, a conchis Felicia Bechtoldt. 

Răspunsul statului ar trebui să fie corespunzător și proporțional acestor provocări

În ultimii cinci ani se atestă o creștere a numărului de procese verbale documentate pentru prestarea de servicii sexuale prin prisma Codului Contravențional. Acest lucru se explică prin complexitatea fenomenelor sociale, care au avut loc în ultimii doi ani, cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina, care le fac pe unele persoane să preia comportamente periculoase și sancționate de lege.

Atunci când vorbim despre dezincriminarea serviciilor sexuale, este foarte important să ne gândim ce efecte va produce aceasta, reieșind din nivelul de dezvoltare pe care îl are acum societatea noastră. Multe dintre femei ajung să presteze servicii sexuale din cauza sărăciei, a lipsei de educație și a unui loc de muncă. Răspunsul statului ar trebui să fie corespunzător și proporțional acestor provocări.

Polițiștii care lucrează cu aceste categorii de persoane dispun de informații, care le permit să le direcționeze către anumite servicii sociale. De multe ori, însă, acestea refuză ajutorul din cauza stigmei, discriminării sau a lipsei de servicii care să răspundă în acel moment nevoilor lor.

„Este foarte important să facem o diferență între lege și condițiile care determină anumite necesități sau circumstanțe. Nu putem vorbi de fiecare dată despre libera alegere, iar ca stat ar trebui să lucrăm anume asupra acestor aspecte - să eradicăm anumite cauze și totodată să abordăm aspectul cererii de servicii sexuale, astfel încât atunci când vom decriminaliza serviciile sexuale să nu fie înțeles că vrem să încurajăm prestarea acestora”, a menționat Inna Chiriliuc, Ofițeră principală a Direcției politici în domeniul ordinii și securității publice, combaterea criminalității a Ministerului Afacerilor Interne.

Bunele practici nu țin doar de contracarare, dar și de asistenţă pentru lucrătorele sexului

Persoanele care practică prostituția riscă să ajungă în plasa traficanților și a proxeneților. Țările de destinație ale victimelor traficului de ființe umane în scop de exploatare sexuală comercială sunt cele, în care această activitate este legalizată, cum ar fi Italia, Germania sau Grecia.

Prestarea serviciilor sexuale este legalizată în 21 de state membre ale Uniunii Europene, adică în 77% din toate statele UE. În 22 de țări, printre care Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos, activitatea este reglementată. O persoană care lucrează într-un așa numit magazin sexual din Grecia, deservește până la 50 de clienți într-o zi și este plătită cu câte cinci euro pentru fiecare. Iar celelalte state cum ar fi Italia, Luxemburg, Malta sau Polonia lasă în umbră această activitate, fără o apreciere juridică, ceea ce creează mai multe riscuri. Statul nu pedepsește, ceea ce înseamnă că nici nu interzice.

Practicarea prostituției este interzisă în șase state ale Uniunii Europene, ceea ce constituie 22 de procente din statele membre. Dintre acestea, în unele state este pedepsită practicarea prostituției, iar în altele este pedepsit doar clientul. Ultimul model este numit și nordic, deoarece este întâlnit în Franța, Suedia, Irlanda.

„Este important să pregătim societatea civilă pentru o astfel de modificare, dar și mai important este să pregătim instituțiile statului pentru schimbare. Este nevoie ca acestea să fie gata din punct de vedere al protecției muncii, evidenței și asigurării medicale, al perceperii și achitării impozitelor. Toate instituțiile trebuie să poată prelua aceste activități, după care să se decidă, la nivel de asigurare a drepturilor persoanelor care practică această activitate, ce se întâmplă cu acea normă incriminatorie ce ține de practicarea prostituției. Pornind de la această descriere, eu cred că cel mai adaptat și corect model este modelul nordic, care luptă cu cererea pentru a reduce oferta”, a menționat Sergiu Russu, Procuror șef al secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale.

Relația unor cadre medicale cu pacienții nu ține de anumite prejudecăți, ci de factorul uman

Programul HIV este focusat astăzi nu doar pe servicii de prevenire și contracarare a riscurilor legate de HIV, dar și pe drepturile purtătorilor de HIV, reabilitare, acordare de suport juridic și alte servicii. Astăzi sunt diferite servicii pentru lucrătoarele sexului, pornind de la cele de contracepție, de testare a diferitor maladii, până la tratamente gratuite.

„Problemele care țin de comunicarea și comportamentul unor cadre medicale cu pacienții nu țin doar de anumite prejudecăți, ci mai degrabă de factorul uman. Riscul apariției discriminării în timpul acordării de servicii medicale este mai mare în cazul altor categorii de beneficiari, în comparație cu lucrătoarele sexului. Printre cei mai vulnerabili sunt consumatorii de droguri, pentru că ei pot fi depistați la un control de rutină. În rândurile lucrătoarelor sexului, această identificare este mai grea, dacă nu chiar imposibilă”, a menționat Iurie Climașevschi, Coordonator Program național HIV.

„Crearea centrelor sociale nu va duce la dispariția prostituției care a fost, este și va exista, indiferent de pedepsele la nivel de societate. Important este ca orice femeie care vrea să renunțe la acordarea serviciilor sexuale să aibă alternative și servicii, care să o ajute să-și schimbe statutul. Ideea de la egal la egal este extraordinară și ar fi bine ca foste lucrătoare sexuale să preia asistența socială a colegilor de altă dată”, a adăugat Iurie Climașevschi.

Punem accent pe comunicarea lucrătorilor medicali cu femeile, pentru a nu admite revictimizarea

„Astăzi există mai multe servicii pentru prestatoarele de servicii sexuale, îmbunătățite cu ajutorul partenerilor de dezvoltare. Acestea fac parte din proiecte dedicate supraviețuitoarelor violenței sexuale și altor categorii de persoane, care au avut de suferit în urma abuzurilor de orice fel. Am pus accent deosebit pe comunicarea lucrătorilor medicali cu supraviețuitoarele, pentru a nu admite revictimizarea acestora, astfel încât serviciile să fie prietenoase și centrate pe nevoile persoanei, conform Codului de etică al lucrătorilor medicali și farmaciștilor”, a menționat Dorina Savoschin, Șefa Serviciului Sănătatea mamei și copilului, Ministerul Sănătății.

Doar 24% dintre lucrătoarele sexului sunt la evidență, pe listele medicilor de familie. Este nevoie de o mai bună informare a acestor femei, pentru a ridica obstacolele din calea lor către medicul de familie, iar de acolo, către alte servicii de care au nevoie. Astăzi serviciile medicale sunt accesibile prin intermediul mai multor centre și programe.

* Acest articol a fost publicat inițial pe pagina https://sanatateinfo.md/ și a fost elaborat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.