Go Back Go Back
Go Back Go Back
Go Back Go Back

DIANA VĂLUȚĂ, medic ginecolog: ”Mă inspiră femeile care prioritizează examenul profilactic de rutină”

DIANA VĂLUȚĂ, medic ginecolog: ”Mă inspiră femeile care prioritizează examenul profilactic de rutină”

Statement

DIANA VĂLUȚĂ, medic ginecolog: ”Mă inspiră femeile care prioritizează examenul profilactic de rutină”

calendar_today 27 January 2022

Cancer de col uterin
Diana Valuță este Șefa Unității de Coordonare a Implementării Screening-lui de Col Uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului din Chișinău.

Tot mai multe femei aleg să-și facă o rutină din a se îngriji pe sine și a acorda mai multă atenție activităților profilactice care să le mențină sănătatea, o componentă a stării de bine. Această atitudine o inspiră și ”îi dă curaj” doamnei ginecolog Diana Văluță, care își dedică activitatea profesională păstrării sănătății femeii, încurajând stilul de viață care conține rutina activităților profilactice, între care – obligatoriu – se numără și efectuarea testului citologic (testul Papanicolau). Nu este întâmplător de ce pune accentul pe testul citologic: dumneaei este responsabilă de implementarea la nivel național a programului de screening de col uterin, fiind Șefa Unității de Coordonare a Implementării Screening-lui de Col Uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului din Chișinău.

 

Acest screening se face în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani, o dată la 3 ani. Amintim că, în Republica Moldova, cancerul de col uterin este al treilea, după incidență, în rândul populației feminine. În același timp, aflăm și vestea bună: această maladie poate fi prevenită în proporție de 100%, dacă acțiunile profilactice sunt făcute la timp, cu regularitate. Mai multe, aflăm din interviul de mai jos. 

La o anumită vârstă, orice femeie este bine să facă testul citologic, numit și Testul Papanicolau – asta ne spun medicii, inclusiv Dumneavoastră. De ce avem nevoie de acest test?

 

Pentru că viața fiecărei femei este prețioasă, iar noi avem o oportunitate fenomenală, trăind în secolul XXI, de a ne proteja viața și sănătatea printr-un test foarte simplu, numit testul citologic, testul Papanicolau sau, prescurtat, PAP-test. Cu ajutorul acestuia, o femeie se poate proteja, în proporție de 100%, de o maladie serioasă precum este cancerul de col uterin. În Republica Moldova, acest test poate fi efectuat, în mod gratuit, la medicul de familie, de orice femeie cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani, la fiecare 3 ani.

 

Cum poate un test simplu să ne protejeze sănătatea, în special când e vorba de un  cancer frecvent întâlnită la femei, cel de col uterin?

 

Știința secolului XXI a dovedit faptul că evoluția cancerului de col uterin are loc într-o perioadă destul de îndelungată, de la 5 la 7 ani, iar uneori procesul de transformare a unei celule sănătoase într-o celulă canceroasă poate dura și 11 ani. Acest fapt ne permite să acționăm: medicul poate depista, cu ajutorul testului citologic, acele celule care abia dezvoltă modificări și le poate înlătura la timp – respectiv, colul uterin va rămâne sănătos.

 

Prezența schimbărilor atipice în celulele colului uterin, descoperite în urma unui test citologic, înseamnă... o fază incipientă de cancer de col uterin?

 

Nu vorbim de cancer atunci când depistăm schimbări precanceroase în celula colului uterin la o femeie. Starea de schimbare a celulei poate duce la cancer numai dacă este neglijată și nu este tratată, dar – iarăși – numai în 30% din cazuri aceste modificări necesită tratament. La fel, nu putem vorbi nici măcar de un stadiu incipient al bolii, deoarece cancerul încă nu există! Acesta are nevoie de timp ca să se dezvolte, iar datorită științei, astăzi putem depista la un stadiu foarte și foarte precoce, la nivel microscopic, orice schimbare în celulă care ar putea duce la îmbolnăvire.

 

La acest capitol, aș vrea să fac o paranteză: în secolul XXI, multe cancere, inclusiv cel de col uterin, nu mai sunt un verdict. Au fost dezvoltate tehnologii medicale care le tratează cu succes. Corect, din punct de vedere științific, este să afirmăm că, astăzi, cancerul poate fi tratat cu succes, că o persoană cu cancer poate trăi mulți ani și că, astăzi, cancerul poate fi numit, în prezent, o boală cronică, despre care este important să știm cum să o ținem sub control ca să nu pună viața în pericol și să nu reducă capacitatea fizică a persoanei. În acest context, o persoană cu cancer poate rămâne integrată în societate, fără ca să renunțe la a trăi deplin. Din păcate, percepția multora asupra cancerului a rămas cea din trecut, când se considera a fi o boală incurabilă. 

 

Atunci când medicul anunță o femeie că i s-au depistat schimbări în celula colului uterin, urmează un tratament?

 

Metodele contemporane de diagnostic fac posibilă evaluarea, la un nivel foarte precoce, a gradului de risc pe care îl prezintă schimbările din celula colului uterin al unei femei, depistate în urma testului citologic. Mai mult: medicii știu astăzi cum arată celula care nu reprezintă un risc pentru sănătate, deși are anumite schimbări. După ce nivelul de risc a fost identificat, doar femeile cu risc sporit urmează să treacă obligatoriu un tratament. Acest grup de persoane este, în medie, de 30% din totalul femeilor care au fost depistate cu leziuni atipice în urma testului citologic și apoi au fost confirmate cu leziuni cervicale de grad sporit în urma examinări colposcopice. 

 

Diana Văluță consultând-o pe Irina Starciac, care a reușit să prevină cancerul de col uterin

Sunt deschise femeile din Moldova pentru efecturea testului citologic? Cât sunt de responsabile față de propria sănătate?

 

Mă bucură că, în ultimii ani, a apărut o categorie de femei care prioritizează examenul profilactic de rutină. O dovadă în acest sens sunt și datele Studiului despre Cunoștințele, Atitudinile și Practicile femeilor (studiul KAP), realizat în 2020, în cadrul Proiectului  "Prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova” – potrivit căruia numărul femeilor din Republica Moldova care cunosc despre testul citologic s-a dublat. Multe dintre ele sunt migrante de muncă, cu o experiență de trai în alte țări sau care și acum sunt acolo, în diasporă. Aceste femei fac legătura între starea lor de bine - să se simtă și să fie sănătoase - și o listă de acțiuni de profilaxie pe care le fac permanent, pentru a-și menține această stare de sănătate. Astfel se explică cererea crescută la anumite servicii medicale pe durata lunii august, când migrantele revin acasă, în concediu. Între aceste servicii se numără cele stomatologice, de investigații și, evident, testul Papanicolau (testul citologic), despre care au aflat acolo unde locuiesc. De exemplu, în Marea Britanie este foarte strict cu acest test: imediat cum ești luat la evidență, primești o scrisoare de invitație pentru efectuarea PAP-testului. Revenind acasă din lumea largă, multe dintre femei se adresează medicului de familie pentru efectuarea testului citologic, în mod gratuit, deoarece pot beneficia de acest drept, chiar dacă nu au asigurare medicală.

 

Totuși, aș mai menționa o acțiune profilactică importantă: dezvoltarea cancerului de col uterin poate fi prevenită atât prin efectuarea periodică, o dată la 3 ani, a testului Papanicolau (test citologic), cât și prin vaccinarea adolescenților (fete și baieți) împotriva Papilomavirusului uman (HPV). Anume acest tandem de acțiuni profilactice nu permit virusului HPV să deterioreze colul uterin al unei femei.

 

Aș vrea să concretizez: testul citologic este gratuit și pentru femeile fără asigurare medicală?

 

Da. Prin adresarea la medicul de familie, acest test poate fi făcut în mod gratuit de orice femeie care deține cetățenia Republicii Moldova, asigurată sau neasigurată medical. Visul meu și al echipei de coordonare a implementării screening-ului de col uterin în Republica Moldova este ca testul citologic să devină gratis oriunde, indifirent de locul de adresare, pentru ca să putem oferi femeilor libertatea să aleagă instituția medicală în funcție de cum îi este comod. Migrația internă este un fenomen la zi, de proporții, și condiția de a merge exclusiv la medicul de familie reduce din accesul la testul citologic.

 

O femeie care s-a decis să meargă să-și facă testul citologic, care sunt primii pași?

 

Prima comunicare va fi cu medicul de familie, care poate avea loc printr-o adresare fizică sau prin intermediul unei discuții telefonice, fiind o perioadă pandemică. Multe femei se simt mai sigure dacă discută cu medicul față în față. Medicul de familie va explica și va oferi detalii despre unde, când și cum poate fi efectuat testul citologic. Programarea pentru test se face luând în considerare câteva aspecte: în timpul menstruației, aceste teste nu se fac. De asemenea, data prelevării testului citologic va fi amânată dacă există procese inflamatorii sau eliminări neobișnuite, nesângeroase, înainte de test cu 48 de ore vor fi evitate tratamentele și relațiile sexuale, nu se vor face lavaje și nici nu vor fi utilizate spermicide, lubrifianți sau alte substanțe utilizate intravaginal. Aceste aspecte vor fi discutate cu medicul de familie și, de comun acord, va fi stabilită ziua potrivită.

 

Ce urmează după discuția cu medicul de familie? Cine efectuează testul citologic?

 

În Chișinău, testul citologic este efectuat de către asistenta de la cabinetul de prelevare a probelor citologice, dar și de către medicul ginecolog sau asistenta medicului ginecolog.  În centrele raionale și localitățile rurale, se ocupă de prelevarea testului citologic moașele sau asistentele medicale din cabinetul de examene proflactice, instruite în acest sens, dar și asistentele medicului ginecolog și, mai rar, medicul ginecolog. Este vorba de un beneficiar sănătos, iar prelevarea testului citologic este o acțiune simplă, care intră în responsbailitatea asistentei medicale sau moașei – foarte bine instruite în acest scop. Aceste instruiri au avut loc în mod organizat, temeinic, în cadrul Proiectului  "Prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova", susținut de UNFPA Moldova, Agenția Elvețiană de Dezvoltare și Cooperare și Organizația Mondială a Sănătății, în colaborare cu Ministerul Sănătății. Acest proiect a țintit formarea unui sistem accesibil pentru toate femeile la servicii de sănătate de calitate, inclusiv la cel care are rolul de a preveni dezvoltarea cancerului de col uterin, a-l depista și trata eficient. Implicarea medicului ginecolog certificat în colposcopie are loc la altă etapă, atunci când deja este depistată o leziune precanceroasă.