Datele demografice calitative joacă un rol important în gestionarea crizelor, inclusiv criza cauzată de COVID-19. Datorită ajustării statisticii naționale la practicile internaționale, R. Moldova a prezentat recent cele mai calitative statistici privind numărul populației, care este în scădere din cauza migrației. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile formulate în cadrul discuției ”Perspectiva demografică a Republicii Moldova pentru anul 2020”, organizată de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova), în ajunul Zilei Mondiale a Populației, marcată la 11 iulie. Evenimentul a fost organizat și în contextul celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite, care a lansat o conversație globală cu privire la viitorul pe care ni-l dorim, iar unul dintre subiecte se referă la transformările demografice și impactul lor. La discuții au participat experți, reprezentanți ai autorităților centrale, ai organizațiilor internaționale și societății civile.
În deschiderea evenimentului, Nigina Abaszada, Reprezentantă Rezidentă UNFPA Moldova și partenerii evenimentului au subliniat importanța datelor statistice de calitate pentru elaborarea politicilor, apreciind eforturile Biroului Național de Statistică în acest sens.”Evoluțiile globale și regionale nu sunt posibile fără date de calitate. Statisticile furnizează dovezi cantitative pentru formularea politicilor de către Guvern, evaluând, în același timp, eficacitatea acțiunilor întreprinse, pentru a lua în considerare drepturile și nevoile fiecărei persoane”, a spus Abaszada.
Nelea Rusu, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a menționat: ”Este foarte important să oferim atenție sporită generării, colectării și folosirii datelor calitative și cantitative, dezagregate pe vârstă, sex, criterii de vulnerabilitate socială. Prioritățile Guvernului Republicii Moldova constau în îmbunătățirea disponibilității și calității datelor despre populație pentru a fi incluse la elaborarea și implementarea politicilor, precum și la monitorizarea progreselor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.”
Vitalie Valcov, Director General, Biroul Național de Statistică: ”Recent, Biroul Național de Statistică a publicat numărul populației țării. Până în anul 2019, numărul populației țării era supraestimat, iar migrația subestimată, ceea ce nu permitea elaborarea politicilor bazate pe dovezi, care să aibă rezultatul scontat și să permită îmbunătățirea vieții oamenilor. Astfel, modernizarea sistemului statistic național, prin implementarea de noi metodologii și instrumente statistice standardizate, adaptate la necesitățile sociale și economice actuale ale țării, au permis estimarea calitativă a efectivului populației cu reședință obișnuită, care este un indicator important al statisticii demografice.”
Caroline Tissot, Directoarea Biroului de Cooperare al Elveției: “Elveția s-a angajat să sprijine sistemele statistice la nivel global și Republica Moldova nu este o excepție. Suportul nostru în acest domeniu a început acum câțiva ani și a culminat cu publicarea anul trecut de către Biroul Național de Statistică a primelor date credibile despre populație din anul 1989. Vom susține în continuare acest domeniu, deoarece înțelegem importanța strategică a datelor statistice pentru dezvoltarea unei țări.”
În cadrul celui de-al doi-lea panel al evenimentului, Valentina Istrati, Șefa Direcției Recensăminte, Biroul Național de Statistică, a prezentat estimările populației și migrației internaționale:
”În ianuarie 2020, populația țării a constituit 2 milioane 640 mii persoane, în scădere cu aproape 228 mii persoane de la începutul anului 2014 și cu 45 de mii față de anul precedent. Potrivit datelor, în continuare, populația predominantă este cea feminină, constituind 51,9%. Rata de creștere anuală a populației Republicii Moldova nu este într-o situație foarte bună. Republica Moldova este ultima în clasamentul mondial, cu o rată de creștere de minus 1,7%, conform datelor provizorii. La nivel mondial, această rată este pozitivă, de 1,2 %. Motivul principal este migrația netă, sporul natural are și el o contribuție, dar una nesemnificativă. În urma colectării acestor date am constatat că este necesară armonizarea legislativă pe diferite aspecte. Fiindcă unele date privind migrația sunt parțial automatizate, ne propunem pe viitor să elaborăm un sistem unificat de evidență a populației pentru a ușura acest proces de sistematizare a datelor.”
Evenimentul a continuat cu o discuție despre perspectivele demografice ale R. Moldova în contextul pandemiei COVID-19.
Lars Johann Lonnback, Șef misiune, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a spus: ”OIM a realizat în perioada 17 aprilie -17 mai un studiu privind intenția diasporei moldovenilor de a reveni acasă. 30% din respondenții studiului au menționat că aveau planuri să revină pentru totdeauna la sfârșit de vară, început de toamnă, pentru că au pierdut locul de muncă sau de trai în țările în care au emigrat. Partea bună este că foarte multe persoane se vor întoarce cu diverse abilități deprinse acolo și chiar cu posibilități de investiții în R. Moldova. Dar, vor scădea remitențele și 38 de mii de gospodării casnice, care depind de ele, vor fi afectate de sărăcie. Astfel, trebuie să extindem programele economice și sociale pentru migranții care revin acasă.”
Olga Gagauz, Centrul de Cercetări Demografice s-a referit la tendințele fertilității. ”Incertitudinea și instabilitatea economică cauzată de pandemie va afecta pe termen scurt și numărul de nașteri planificate. Acestea vor fi amânate pentru o perioadă, până când situația se va stabiliza. Dar pe termen lung R. Moldova înregistrează o scădere a natalității încă din anii `80 ai secolului trecut. Către anul 2035, numărul de nașteri poate scădea până la 20 de mii. Cauzele principale sunt scăderea numărului de femei de vârstă reproductivă din cauza emigrației tinerilor. Pandemia nu poate schimba tendințele de lungă durată. Doar revenirea definitivă a diasporei în țară poate schimba dinamica natalității în țară.”
Alexei Buzu, Director, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” a evaluat situația persoanelor în vârstă și impactul pandemiei asupra lor.
“Persoanele în etate sunt cel mai afectate de pandemie și unica soluție pentru acestea este să stea acasă, în izolare. Dar, consecințele izolării sociale vor duce la o retragere și mai accentuată a persoanelor în vârstă din sfera productivă, din procesul de muncă, de învățare sau de vot. Alt aspect ieșit în evidență în această perioadă, pe lângă izolarea socială, este că persoanele în etate au fost izolate și digital. Datele arată că doar 10% din ele utilizează internetul și pot lucra de acasă în perioada de pandemie. Astfel, sunt puse în situația în care fie trebuie să renunțe la locul de muncă, fie să se expună la anumite riscuri când merg la serviciu. Un răspuns din partea autorităților ar fi să reducem semnificativ acest decalaj digital. Trebuie să ținem cont de nevoile specifice vârstnicilor și să ne dublăm eforturile în asigurarea unei îmbătrâniri active.”
Discuția publică ”Perspectiva demografică a Republicii Moldova pentru anul 2020” a fost organizat de Fondul ONU pentru Populație în parteneriat cu Agenţia Elvețiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Biroul Național de Statistică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Oficiul Coordonatorului Rezident ONU Moldova.
