În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 se suprapune pe tendințele socioeconomice persistente, precum reducerea populației din cauza migrației și încetinirea creșterii economice. Grupurile vulnerabile sunt afectate în mod disproporționat de criză și de pierderile provocate de creșterea diferențelor de venituri și de accentuarea altor inegalități.

COVID-19 pune multă presiune și asupra mediului de afaceri. Fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților.

Totuși, criza actuală este în același timp o oportunitate pentru schimbare și necesită eforturi de colaborare, implicarea cetățenilor și a sectorului privat, o regândire a modelului de dezvoltare și explorarea noilor oportunități de creștere. Acestea ar putea include digitalizarea și modernizarea serviciilor publice și a întreprinderilor, precum și dezvoltarea de competențe și un sistem de educație modern, promovarea unei economii durabile, a bunei guvernări, accelerarea luptei cu corupția.

Acestea sunt câteva concluzii ale studiului de evaluare a impactului socioeconomic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și în colaborare cu Cancelaria de Stat și în strânsă cooperare cu celelalte entități ONU. PWC este partenerul contractat pentru a efectua cercetarea. Recomandările propuse au fost consultate cu autoritățile naționale și cu partenerii de dezvoltare.

„Evaluarea impactului socioeconomic al COVID-19 asupra celor mai vulnerabile grupuri de populație și sectoare ale economiei oferă o bază de reflecție și a inspirat deja mai multe dezbateri multilaterale de politici, la care s-a manifestat potențialul și ambiția pentru redresare, dar și entuziasmul pentru construirea unor parteneriate noi pentru dezvoltare și de a uni eforturile tuturor, pentru a depăși multiplele provocări induse de COVID-19”, a remarcat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Raportul relevă impactul COVID-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile:

• Schimbarea stilului de viață pentru a proteja familia de infectare a afectat pe mai multe femei decât bărbați. Femeile au început să aloce și mai mult timp treburilor casnice, precum și monitorizării și acordării de ajutor copiilor în condițiile învățământului la distanță. 6% dintre femeile chestionate au suferit de violență domestică (în principal fizică și emoțională) și toate au depus plângeri.
• Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va aprofunda și mai mult discrepanțele dintre performanța elevilor avantajați și a celor defavorizați din punct de vedere social.
• Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor modeste. Ele sunt nevoite să reducă alimentele ca răspuns la pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac. 1 din 5 gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.
• Tinerii NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației, deoarece nici nu își dezvoltă abilitățile prin educație, nici nu acumulează experiență prin angajare în câmpul muncii. 37% din tinerii NEET nu au avut suficient echipament individual de protecție (EIP) în perioada pandemiei.
• Persoanele în etate s-au simțit singure și s-au declarat îngrijorate de activitatea sistemului de sănătate. Această categorie de persoane este chiar mai vulnerabilă decât era înainte de pandemie. Persoanele în etate au înțeles cel mai puțin măsurile de prevenire și au avut cele mai multe dificultăți în procurarea EIP.
• Muncitorii emigranți au fost nevoiți să revină acasă ori să-și caute alte locuri de muncă, după ce mulți dintre ei au rămas fără serviciu.
• Liberii profesioniști s-au confruntat cu scăderea vânzărilor, limitarea accesului la materii prime și reducerea cererii pe piața internă și au probleme serioase legate de lichidități /fluxurile de numerar.

„Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. Construirea punților între generații - solidaritatea între generații - și colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a declarat Nigina Abaszada, Reprezentanta rezidentă UNFPA în Republica Moldova.

Studiul radiografiază cinci sectoare ale economiei naționale, totodată și domeniul educației și sănătății, în calitatea lor de servicii esențiale, pentru a determina punctele slabe accentuate și/sau declanșate de criza pandemică:

• Cel mai afectat sector al economiei rămâne a fi cel al serviciilor de cazare și de alimentație, deoarece majoritatea locațiilor au fost nevoite să-și sisteze activitatea în primăvară. Salariații din acest sector, în special cei care lucrează în zonele urbane, au fost printre cei mai afectați. Numărul mediu de angajați a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 (comparativ cu aceeași perioadă a lui 2019) cu peste 60%.
• Comerțul nealimentar, atât cu ridicata, cât și cu amănuntul, a fost grav afectat în special în timpul perioadei în care au fost luate măsuri de izolare, din cauza reducerii cererii, a problemelor de aprovizionare, a scăderii producției și a consumului de bunuri nealimentare.
• Transportul a avut de suferit din cauza mobilității reduse a pasagerilor și a cererii scăzute de mărfuri. În comparație cu iulie 2019, transportul de pasageri s-a diminuat cu aproape 49%. Numărul mediu de angajați din acest sector a scăzut, de asemenea, în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 15,7%.
• Vânzările din industria ușoară au fost afectate de dinamica piețelor externe în primele două luni ale anului 2020, urmate de o scădere masivă în perioada de izolare (martie-aprilie), cu o valoare maximă negativă în aprilie, cu o reducere de aproape 50% legată de măsurile de izolare din statele UE.
• Principala provocare cu care se confruntă agricultura este seceta care a afectat țara în acest an, la care se adaugă sistemul deficitar de infrastructură de irigare. Aceasta a dus la o scădere a producției vegetale cu 26,8% în primul semestru al 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
• Sistemul de sănătate este cel mai afectat în ceea ce privește capacitatea și personalul medical, din cauza evoluției actuale a pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova. Personalul medical este copleșit și expus la epuizare în activitățile de zi cu zi.
• Învățământul: Deși școlile și universitățile au implementat studiile la distanță, pandemia de COVID-19 alterează învățământul pentru o întreagă generație, iar închiderea școlilor afectează și mai serios categoriile defavorizate.

Studiul propune o serie de recomandări în materie de politici, inclusiv:

pentru grupurile vulnerabile ale populației:

• Crearea unui sistem de servicii de telemedicină în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri, în contextul COVID-19;
• Reprofilarea profesională pentru tinerii NEET și muncitorii emigranți reveniți;
• Majorarea alocațiilor sociale și extinderea protecției sociale, ca să acopere grupurile vulnerabile care în prezent nu beneficiază de plăți sociale;
• Protejarea celor mai vulnerabili, a vârstnicilor, oferindu-le sprijin social sporit, prin implicarea mai multor asistenți sociali și/sau prin acordarea ajutoarelor alimentare;
• Elaborarea unui program de răspuns la violența domestică;
• Asigurarea accesului la învățământ pentru copiii din familii vulnerabile;
• Sporirea rezilienței gospodăriilor care, prin educație financiară și disciplină, urmează să-și dezvolte capacitatea de a economisi.

pentru sectoarele economiei:

• Sprijin pentru reintegrarea și recrutarea forței de muncă;
• Suport pentru munca la distanță și lucrul în ture la fabrici;
• Amânarea plăților aferente impozitelor și contribuțiilor sociale pentru companiile care înregistrează o reducere a veniturilor;
• Amânarea plăților aferente creditelor pentru IMM-uri;
• Acordarea împrumuturilor cu dobândă preferențială și garanțiilor de stat pentru IMM-uri;
• Amânarea termenului-limită pentru depunerea declarațiilor financiare și a rapoartelor de audit;
• Elaborarea unor măsuri de sprijin pentru comerțul electronic, pentru transport și depozitare.

„Încurajăm autoritățile publice să utilizeze Raportul respectiv în procesul de elaborare a politicilor, exprimând încredere că acesta va servi în egală măsură ca bază pentru noi dialoguri cu partenerii de dezvoltare, comunitățile locale, sectorul privat și inovatorii sociali, pentru a coagula eforturile și a multiplica efectele pozitive grație implementării măsurilor de redresare”, a declarat Adrian Ermurachi, Secretar general adjunct al Guvernului Republicii Moldova.

Recomandările de evaluare a impactului socioeconomic vor fi luate în considerație la elaborarea măsurilor și programelor de redresare post-COVID-19, pentru a construi un viitor mai bun și pentru a garanta progresul către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. 

Evaluarea a fost efectuată în perioada mai - octombrie 2020 și a fost realizată utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Național de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting – parte a analizei PNUD, desfășurat în august-septembrie 2020 în rândul a 390 de cetățeni și 450 de companii – dar și surse alternative de date, inclusiv megadate și micro-narațiuni.