Lipsa unui echilibru între viața profesională și viața de familie, de îngrijire a copiilor și a responsabilităților casnice, care sunt distribuite inechitabil între femei și bărbați, au implicații economice asupra ciclului de viață. Pe întreg parcursul vieții, consumul total al femeilor (public și privat) în medie este la fel ca și la bărbați, însă veniturile din muncă ale acestora sunt considerabil mai mici. În același timp, speranța de viață a femeilor este cu peste opt ani mai mare decât a bărbaților, astfel, ajungând la vârsta de pensionare, ele sunt supuse unui risc sporit de sărăcie.  

Acestea sunt printre principalele constatări ale studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, lansat astăzi de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul unui eveniment public online, cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA).

Prezentă la eveniment, Stella Avallone, Ambasadoarea Extraordinară şi Plenipotențiară a Republicii Austria în Republica Moldova a precizat că „atunci când o țară reușește să promoveze echilibrul între viața profesională și viața personală, să promoveze programe de îngrijire a copiilor și să faciliteze participarea femeilor pe piața muncii, aceste lucruri se reflectă pe termen lung în economia și consolidarea coeziunii sociale a acestei țări. Sper că rezultatele acestui studiu vor sprijini Guvernul Republicii Moldova și sectorul privat în reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, promovând politici familiale adaptate la gen și abilitarea femeilor”.

Studiul arată că deficitul total al ciclului de viață** la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Femeile intră pe piața muncii mai târziu decât bărbații, din motiv că rata înscrierii acestora în instituțiile de învățământ superior este mai mare decât a bărbaților. Totuși, faptul că numărul femeilor cu studii universitare este mai mare nu reprezintă un factor care să le asigure acestora un venit salarial mai mare sau cel puțin egal cu cel al bărbaților. Mai mult, până la vârsta de 35 de ani venitul din muncă al femeilor este considerabil mai mic decât al bărbaților, perioadă ce coincide cu nașterea și creșterea copiilor.

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova: „Problema veniturilor mai mici ale femeilor în raport cu bărbații este una mai complexă, fiind ancorată în inegalitatea de gen și normele care persistă în societate. Spre exemplu, cunoaștem că foarte puțini bărbați își iau concediu de îngrijire a copilului în Moldova, femeile fiind cele care se ocupă în special de copii. În rezultat, suferă ambii parteneri – și tații care sunt lipsiți de o legătură emoțională mai puternică cu copiii lor, dar și mamele care simt că nu au putut să-și realizeze pe deplin atât potențial matern, cât și cel profesional”.

Adrian Lupușor, Director Executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: „Din punct de vedere al angajării și a veniturilor, criza pandemică a afectat în mod disproporționat femeile. Scopul acestui studiu este să înțelegem dintr-o perspectivă mai fundamentală de ce și până la această criză femeile au un în mod constant venituri mai mici decât bărbații”.

Veniturile din muncă ale femelilor și bărbaților devin aproape similare abia către vârsta de 50 de ani. Ulterior, în intervalul de vârstă 57-66 de ani se observă o scădere a venitului din muncă la femei, din cauza atingerii vârstei de pensionare, iar după 66 de ani acestea ajung la valori similare la ambele sexe.

Discriminarea salarială a femeilor este un alt factor care determină nivelul mic al veniturilor din muncă a acestora. În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt în domeniile activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%).

Tatiana Zatîc, Secretară de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: „În valoarea monetară, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de circa 17 mii de lei, ceea ce presupune că o femeie trebuie să lucreze cu două luni mai mult pentru a atinge salariul mediul anual al bărbatului pentru anul precedent. Aceste inegalități financiare dea lungul vieții contribuie la o diferență și mai mare la etapade beneficiere a pensiei pentru limita de vârstă”.

Olga Gagauz, autoarea studiului, cercetătoare la Centrul de Cercetări Demografice a Institutului Național de Cercetări Economice, autoarea studiului: „Studiile în acest domeniu demonstrează că diferența de gen în salarizare este specifică pentru toate țările europene. În Republica Moldova acest fenomen este determinat de predominarea femeilor în activități cu un nivel de salarizare scăzut precum sănătate și asistență socială, învățământ, activități de cazare și alimentație, comerț și industrie, ponderea înaltă a femeilor ocupate ziua de muncă incompletă, numărul mic al acestora la posturi de conducere ”.

Potrivit autoarei, în următoarele decenii se așteaptă un declin al populației și îmbătrânirea demografică a acesteia și în aceste condiții creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă este esențială. Printre recomandările menționate în studiu enumerăm:

• Eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați;
• Lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților tradițional considerate bărbătești; 
• Introducerea cotelor de gen pentru funcții de conducere; 
• Formarea abilităților la femei necesare pentru ocuparea funcțiilor de conducere; 
• Facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața –forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului/copiilor; 
• Promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și cea de familie; 
• Extinderea serviciilor sociale ante-preșcolare și preșcolare de calitate; 
• Combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, inclusiv în domeniul educației și orientării profesionale.

**Deficitul ciclului de viață este o categorie-cheie a Conturilor Naționale de Transfer. Se calculează ca diferență dintre consumul specific vârstei (privat și public) și venitul din muncă, permite măsurarea și analiza gradului de dependență economică a populației pe parcursul vieții, inclusiv în profil de gen.

Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.