Europa se află în mijlocul unei tranziții demografice cu consecințe de amploare. Oamenii au mai puțini copii și trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Mulți sunt în mișcare în căutarea unor oportunități mai bune.

Drept urmare, populația Europei îmbătrânește rapid. Deja astăzi, unul din patru europeni are vârsta de 60 de ani sau mai mult. Până în 2050, mai mult de o treime din populația continentului se va afla în această grupă de vârstă.

Acest lucru se întâmplă mai ales în Europa Centrală și de Est, unde ratele de fertilitate sunt deosebit de scăzute, mulți oameni își părăsesc țările pentru a lucra în altă parte, iar Republica Moldova nu este o excepție în acest sens.

Studiul demografic “Generații și Gen” lansat recent la Chișinău arată că 15% din populația R. Moldova intenționează să plece din țară în următorii 3 ani, majoritatea fiind tineri, cu studii superioare. Cei mai mulți care vor să plece sunt din municipiul Chișinău (26%), Taraclia (24%), Basarabeasca, Ungheni și Drochia – 23%.

În același timp, chiar dacă își doresc 3 copii, familiile au, în medie, unul, cel mult doi copii.

Gestionarea  schimbărilor demografice nu este ușoară. Din ce în ce mai puțini oameni în vârstă aptă de muncă trebuie să susțină un număr tot mai mare de persoane în vârstă. Sistemele sociale sunt supuse unei presiuni masive. Și este costisitor să întreținem infrastructura și serviciile mai ales în regiunile rurale, din ce în ce mai puțin populate.

Totuși, acestea nu sunt amenințări existențiale. Sunt provocări care au nevoie de soluții. Vestea bună este că există un consens tot mai mare asupra a ceea ce funcționează în abordarea efectelor schimbărilor demografice – și a ceea ce nu.

O mare parte din atenția de până acum, în special în Europa de Est, a fost pe creșterea ratelor de fertilitate, iar guvernele au încercat să ofere stimulente financiare oamenilor pentru a-i încuraja să aibă mai mulți copii. Dovezile pe care le avem sugerează că acest lucru nu funcționează foarte bine: ratele natalității ar putea crește temporar, dar, în general, numărul copiilor pe care femeile îi au în timpul vieții abia de se schimbă. Chiar și acolo unde ratele de fertilitate cresc, schimbările sunt mici și nicio țară din Europa, nici măcar cele care investesc cele mai mari procente din PIB în sprijinul familiei, nu s-au apropiat nici măcar de o rată care ar asigura stabilizarea populației, darămite creșterea numărului acesteia.

Acest lucru nu înseamnă că sprijinul pentru familii nu este necesar. Dimpotrivă, măsurile inteligente care facilitează crearea unei familii în rândul tinerilor sunt esențiale pentru a le permite oamenilor să aibă numărul de copii pe care și-l doresc. Acest lucru necesită eliminarea numeroaselor bariere cu care se confruntă oamenii atunci când iau decizii cu privire la copii: incertitudini economice, costuri ridicate ale locuințelor, infertilitate în creștere, lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile și așteptarea ca femeile să-și compromită cariera lor și să-și asume povara îngrijirii copiilor de unele singure.

Ceea ce funcționează, mai larg, în abordarea schimbărilor demografice este existența unui pachet cuprinzător de politici care sunt centrate pe oameni și ferm fundamentate pe dovezi și care abordează numeroși factori sociali, economici, politici și culturali care influențează deciziile și alegerile oamenilor cu privire la viitorul lor.

Și dacă acest lucru este făcut corect, schimbările demografice pot deschide oportunități de inovare care pot catapulta țările către un viitor mai prosper. În Europa Centrală și de Est, locuri precum Clujul în România sau Belgradul în Serbia au apărut ca hub-uri majore pentru industria tehnologică, atrăgând talente din țară și din străinătate.

În toată Europa, migranții s-au întors acasă din cauza pandemiei de COVID-19, aducând cu ei competențe, know-how și relații valoroase. Zonele rurale înregistrează o renaștere pe măsură ce specialiștii IT merg în căutarea unor vieți mai ecologice, mai lipsite de stres și mai prietenoase cu familia. Guvernele experimentează modalități de a valorifica contribuțiile persoanelor în vârstă și de a le integra mai bine în economie și societate. Și pentru a deschide mai larg piețele muncii și viața publică – femeilor, minorităților și altor grupuri marginalizate – utilizând resursele până acum subutilizate. Toate acestea contribuie la a face țările mai capabile să facă față provocărilor demografice.

Împreună cu Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, UNFPA a lansat de curând cel mai complex studiu demografic din istoria Republicii Moldova – “Generații și Gen”. Acesta a aflat răspunsurile la peste 500 de întrebări despre viață, fertilitate și infertilitate, educație, sănătate, relații intergeneraționale, valori, roluri familiale de la 10,000 de oameni din întreaga țară.

Sperăm că informația obținută și analizată de către experți și demografi va constitui o piatră de temelie în eforturile Republicii Moldova de a-și modela viitorul demografic și de a găsi căi pentru a propsera într-o lume cu schimbări demografice rapide.

Este timpul să lăsăm în urmă discursul public anxios cu privire la populație și să privim schimbările demografice ca pe o oportunitate de a construi societăți mai incluzive, mai diverse și, în cele din urmă, mai puternice și mai prospere.

Nigina Abaszada este Reprezentantă Rezidentă a Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova