Eşti aici

Principalele constatări ale Raportului de compatibilitate a cadrului juridic național cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței în familie (Convenția de la Istanbul) pe segmentul violenței facilitate de tehnologie, au fost prezentate în cadrul unei consultări publice organizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu susținerea Fondului ONU pentru Populație.

 

 

La evenimentul de consultare publică au participat oficiali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, experți și manageri de instituții publice, printre care se numără Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova; Felicia Bechtoldt, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale; Viorica Țîmbalari, directoarea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor și Violenței în Familie; Natalia Plugaru, reprezentanta adjunctă a UNFPA Moldova și Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor.

 

Ne dorim să construim o societate în care fiecare persoană să se simtă în siguranță și respectată, atât offline, cât și online. Republica Moldova s-a angajat să sprijine supraviețuitoarele violenței în bază de gen și să implementeze Convenția de la Istanbul. Succesul nostru depinde de colaborarea dintre instituțiile statului, sectorul privat, ONG-uri și cetățeni. Suntem recunoscători partenerilor de dezvoltare, precum Fondul ONU pentru Populație, Consiliul Europei și Ambasada Marii Britanii, pentru sprijinul lor continuu în combaterea violenței digitale, a declarat Doina Gherman, Vicepreședinta Parlamentului.

Inițiativa a avut ca obiectiv asigurarea că legislația națională este în deplină armonie cu standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și că oferă victimelor violenței mecanisme adecvate de protecție. În acest sens, au fost depuse eforturi considerabile pentru analizarea exhaustivă a cadrului normativ în domeniu, a studiilor realizate în ultimii ani, a recomandărilor emise de GREVIO, a directivelor Uniunii Europene și a cazurilor examinate la CEDO care vizează țara noastră.

 

 

„Deși tehnologia aduce numeroase beneficii în viețile noastre, atunci când este utilizată greșit, poate fi și un instrument periculos, care amplifică și extinde formele tradiționale de violență. Pentru a combate acest fenomen este esențială actualizarea legislației pentru a include și sancționa formele de violență digitală, instruirea personalului din domeniul justiției și al aplicării legii pentru a recunoaște și aborda aceste cazuri, crearea de servicii de suport specializate pentru victimele violenței facilitate de tehnologie și campanii de sensibilizare a publicului larg despre riscurile și prevenirea acestui tip de violență”, a subliniat Felicia Bechtoldt, Secretara de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 

 

Ca răspuns la Violența în bază de gen în mediul digital, Fondul ONU pentru Populație dorește să lanseze un Grup Tehnic de Experți pentru un răspuns cuprinzător și coordonat, menit să diminueze impactul violenței de gen facilitată de tehnologie. Această platformă va servi drept un centru pentru discuții, schimb de cunoștințe și colaborare între părțile interesate, promovând politici naționale mai puternice și cadre juridice adecvate”, a spus Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova.

În cadrul evenimentului, au fost analizate reglementările globale și bunele practici privind combaterea violenței în bază de gen facilitată de tehnologie. Totodată, au fost prezentate constatările preliminare ce țin de compatibilitatea legislației naționale cu prevederile Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie.

 

„Violența bazată pe gen, facilitată de tehnologie este o pandemie globală care afectează nu numai victimele acesteia, dar și dezvoltarea societăților și țărilor întregi. Așadar, avem responsabilitatea comună de a adapta cadrul nostru legislativ și de a implementa cele mai bune practici internaționale pentru a combate acest tip de violență”, a menționat Viorica Țîmbalari, Directoarea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor și Violenței în Familie.

 

 

În cadrul evenimentului, expertele Alexandra Robinson și Carlotta Rigotti au prezentat modele globale și exemple de bune practici în abordarea violenței bazate pe gen facilitată de tehnologie. Aceste modele includ strategii de prevenire, intervenție și asistență pentru victime, adaptate la noile forme de violență care apar în contextul digital și tehnologic. Astfel de inițiative sunt esențiale pentru a oferi suport adecvat victimelor, care se confruntă cu izolare socială și emoțională, probleme de sănătate mintală, pierderea locului de muncă sau a oportunităților educaționale.

 

Violența bazată pe gen, facilitată de tehnologie, devine tot mai răspândită și afectează în mod special femeile și fetele. Aceasta poate varia de la vătămări directe la campanii coordonate de dezinformare, amenințând astfel democrațiile. Este esențial să se creeze ecosisteme reglementate, implicând guvernul, sectorul privat, societatea civilă, ONU, mediul academic și alte părți interesate, pentru a garanta că femeile și fetele pot accesa și utiliza tehnologia în siguranță, fără teama de vătămare”, a menționat Alexandra Robinson, consilieră globală UNFPA.

 

Raportul de compatibilitate a cadrului juridic național cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței în familie a fost realizat la inițiativa și sub egida Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu susținerea financiară a Consiliului Europei, Fondului ONU pentru Populație și PNUD Moldova, prin intermediul Centrului de Drept al Femeilor.