Go Back Go Back
Go Back Go Back

Municipiile concentrează potențialul demografic al țării

Municipiile concentrează potențialul demografic al țării

Press Release

Municipiile concentrează potențialul demografic al țării

calendar_today 22 September 2016

Satul Rosieticii Vechi. Poza: Eduard Mihalas

Chișinău  – Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație au lansat Policy Paper-ul „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică” care ne oferă o imagine de ansamblu și în profil administrativ-teritorial cu privire la securitatea demografică. Indicele este construit în bază a patru blocuri: dezvoltarea demografică, sănătatea populației, siguranța socială și condițiile pe piața forței de muncă.

Prezentând rezultatele Indicelui, Olga Gagauz, Șefa Centrului de Cercetări Demografice a declarat că cel mai înalt punctaj conform Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică acumulează două municipii: Chișinău și Bălți − 70,2 și respectiv 60,6 puncte, iar cel mai scăzut − raioanele Ocnița (46,5), Cantemir (46,4), Dondușeni (45,5) și Șoldănești (44,6). 

În domeniul demografic cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru municipiul Chișinău (67,5) și raioanele din zona de Centru: Dubăsari (66,7) și Ialoveni (66,4), iar cele mai mici valori sunt în raioane din zona de Nord: Briceni, Ocnița și Dondușeni, care au acumulat cel mai mic punctaj - între 30,5 și 37,4.

În domeniul sănătății cel mai înalt punctaj a acumulat raionul Nisporeni – 72,6 puncte, municipiul Chișinău și trei raioane − Orhei, Cimișlia și Cahul, s-au încadrat în limitele 65-70 puncte ceea ce înseamnă că la fel au acumulat un punctaj major. Raioanele care au acumulat cel mai mic punctaj sunt: Sângerei, Florești, Cantemir și Șoldănești. 

La fel și în domeniul social prima poziție este ocupată de mun. Chișinău  (88,4), cu un punctaj circa de două ori mai mare decât  valoarea minimă pe țară. Locul doi este ocupat de mun. Bălți și raionul Dubăsari, care au obținut 79,0 și respectiv 77,2 puncte. Cele mai mici punctaje înregistrează raioanele Leova, Hâncești, Nisporeni, Cantemir, Telenești și Șoldănești – ce se încadrează în intervalul 49,5-55.  

În domeniul ocupațional cel mai înalt punctaj acumulează mun. Chișinău (57,2). Locul doi îl ocupă mun. Bălți − cu 42 de puncte și un punctaj similar a acumulat raionul Cimișlia (40,4). În grupul cu cel mai mic punctaj care oscilează în limitele 28,2-32,8 au întrat raioanele nordice: Ocnița, Dondușeni, Edineț, Râșcani, Drochia, Glodeni, Fălești, Sângerei, Florești. Iar raionele Dondușeni și Ocnița ocupă ultimile locuri în clasificarea raioanelor la capitolul ocupațional.

IITSD demonstrează un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale. Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică. În condițiile actuale promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației prezintă o direcție prioritară a politicilor de stat.

Anastasia Oceretnîi, viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei a declarat că monitorizarea continue a securității demografice este foarte necesară, prezentând un suport în elaborarea politicilor bazate pe evidențe ca să atingem scopul de-a asigura populația țării cu un trai mai bun. Autoritățile Publice Locale pot folosi aceste date pentru a veni cu strategii de dezvoltare  la nivel local.

Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație & Dezvoltare și Gender, UNFPA, Fondul ONU pentru Populație a subliniat că UNFPA Moldova va oferi suport Guvernului Moldovei pentru o regândire a politicilor demografice, inclusiv în reducerea discrepanțelor teritoriale, astfel încât acestea să fie fundamentate pe drepturile omului, dovezi și experiența internațională, pentru a răspunde la scăderea rapidă a populației, speranței de viață joasă, îmbătrânirii demografice și a migrației forței de muncă.