În sprijinirea eforturilor țării privind egalitatea de gen, Echipa de țară a ONU în Moldova (EȚONU) se angajează ferm să asigure că activitățile și proiectele sale includ o perspectivă de gen și identifică acțiuni transformatoare pentru reducerea inegalităților în conformitate cu Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
În acest context, EȚONU în Moldova, inclusiv Banca Mondială (BM), a elaborat o Evaluare Comună de Țară privind Egalitatea de Gen care oferă o înțelegere integrală și cuprinzătoare a cauzelor principale și a impactului inegalității de gen în Moldova.
Moldova se confruntă cu provocări demografice enorme. Până-n 2040, s-a estimat că populația Republicii Moldova va scădea până la 1,7 milioane (scenariul „scăzut”), o scădere de 34,5% în comparație cu anul 2018. Piramida populației se va inversa, generațiile cu vârsta de 50+ ani reprezentând aproximativ jumătate din populația totală, pe când cei cu vârsta de 60+ ani vor reprezenta o treime din aceasta. Va apărea un dezechilibru puternic de gen la vârste înaintate ceea ce va duce la un număr foarte mare de gospodării de femei vârstnice cu o singură persoană și va avea un impact considerabil asupra sărăciei în rândul femeilor vârstnice.
Emigrarea continuă a populației cu vârsta aptă de muncă, cu cel puțin 15,5% din moldoveni dorind să părăsească țara în următorii trei ani, precum și îmbătrânirea populației vor aprofunda impactul structurii demografice a Republicii Moldova asupra dezvoltării țării. Deși femeile și bărbații doresc să aibă până la trei copii, în realitate au mai puțin de doi, din cauza dificultăților legate de munca de îngrijire neremunerată și de reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie, având în vedere disponibilitatea limitată a locurilor de muncă favorabile familiei și a serviciilor publice de îngrijire a copiilor de calitate.
Normele sociale și rolurile de gen stereotipe la fel influențează realizările educaționale precum și profesionale. Evaluarea a dezvăluit o rată mai mare de abandon școlar printre băieți. În 2019 rata de abandon școlar printre băieți (cohorta de vârstă 18-25 ani) a fost de 22,6%, comparativ cu rata de 15,3% de abandon școlar printre fete. Faptul că bărbații și băieții percep rolul lor de gen ca întreținători de familie și furnizori de bunăstare economică ar putea fi o explicație. Totuși, realizările academice în rândul femeilor Roma rămân reduse, în timp ce femeile cu dizabilități continuă să fie excluse. În Moldova, alegerea unei profesii este puternic influențată de rolurile de gen. Fetele tind să aleagă specialități în domeniul artelor liberale (filologie, științe politice, științe sociale, asistență socială, etc.), care sunt de obicei mai slab remunerate.
Inegalitățile de gen în domeniul sănătății sunt semnificative și se extind. La nivel macro, bărbații sunt mai tare influențați de inegalitățile de gen în sănătate, cu o rată a mortalității mai mare și cu o speranță de viață mai redusă din cauza diferențelor de gen în comportament. Totuși, necesitățile nesatisfăcute de servicii de îngrijire a sănătății sunt mai mari în rândul femeilor, ajungând la 43% printre femeile cu dizabilități, 35% printre femeile sărace și 35% printre femeile cu vârsta 60+. Necesitatea actuală de metode moderne de planificare familială și de servicii de sănătate sexuală și reproductivă rămâne nesatisfăcută. Adițional, aproximativ o treime din femei în Moldova, în special femeile tinere, nu au o autonomie sexuală sau reproductivă.
În domeniul ocupării, Moldova are cea mai mare prevalență a inactivității în rândul femeilor din regiune. În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate nici în muncă, nici în educație sau formare (NEET) a fost printre cele mai ridicate din regiune, de 24%. Rata de ocupare în rândul populației Roma este aproximativ de șapte ori mai mică decât cea a populației generale (40.9%), în timp ce rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de aproximativ patru ori mai mică. Munca de îngrijire neremunerată în gospodărie și în familie reprezintă probabil bariere în calea participării pe piața muncii, în special pentru femei, care își asumă în mod disproporționat responsabilitățile neremunerate de îngrijire. Femeile din zonele rurale au mai puțin acces la oportunități de muncă.
Femeile sunt expuse unui risc mai ridicat de sărăcie în rezultatul divizării inegale a responsabilităților de îngrijire neremunerată, rata de ocupare mai mică a femeilor, în special a mamelor cu copii de vârsta preșcolară, precum și inegalitatea în materie de pensii. În conformitate cu Biroul Național de Statistică, femeile au reprezentat 54% din populația săracă în 2019. Pensionarea exacerbează sărăcia printre femeile mai în vârstă, în special în regiunile rurale, unde femeile primesc pensii mult mai mici. Aproximativ 40% din femeile în vârstă au declarat că ele au un venit net de mai puțin de 3 000 lei pe lună. În 2020, diferența între pensia medie a femeilor și bărbaților a fost estimată la circa 32% în Chișinău, depășind cu 11% media națională. Riscul sărăciei este chiar mai mare în rândul femeilor vulnerabile.
Doar o treime dintre antreprenorii din Moldova sunt femei, fapt cauzat de diferiți factori, inclusiv accesul limitat la resurse și capital financiar, practici discriminatorii și stereotipuri de gen, precum și de povara muncii de îngrijire neremunerată. Prin urmare, femeile sunt sub-reprezentate în pozițiile manageriale cheie.
În sfera politică, lucrurile se îmbunătățesc. Modificările legislative recente și eficiente, care au instituit un sistem de cote duble, au dus la creșterea numărului de femei alese în funcții politice. După alegerile locale din 2019, a fost înregistrat cel mai mare număr de consilieri femei alese. 27,08% din femeile alese au fost la nivel de raion/municipiu (o majorare de 10% în comparație cu alegerile anterioare) și 36,5% la nivel local (o majorare de 6%). Cota femeilor alese în Parlament s-a majorat la fel până la 39,6% în 2021.
Violența bazată pe gen rămâne răspândită pe larg în Republica Moldova. Aproape 40% dintre femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale. 49% indică faptul că au fost hărțuite sexual de la vârsta de 15 ani, iar 18% spun că au fost hărțuite sexual în ultimele 12 luni. Totuși, dorința de a raporta violența pe bază de gen este mică, de asemenea, din cauza încrederii scăzute în organele de aplicare a legii.
Pandemia de COVID-19 a înrăutățit inegalitățile aferente responsabilităților de îngrijire, cu un impact disproporționat negativ asupra femeilor, ce a rezultat în faptul că ele au devenit mai puțin active pe piața muncii. Pandemia a dus la pierderea locurilor de muncă sau a veniturilor de către femei, deoarece acestea trebuiau să gestioneze munca la distanță, îndeplinind în același timp responsabilități sporite casnice și de îngrijire. Mai mult, pandemia a avut un efect aproape imediat asupra angajării femeilor: ponderea femeilor care au continuat să meargă la muncă este cu 15% mai mică decât cea a bărbaților.
Evaluarea ia în considerație abordarea analitică „Nimeni nu este lăsat în urmă” și se bazează pe analiza datelor din Studiul „Generații și gen”, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, Ancheta Forței de Muncă și Studiul privind dezvoltarea mediului de afaceri efectuate de Biroul Național de Statistică, precum și alte surse. Componenta calitativă a evaluării a inclus discuții în cadrul grupurilor tematice și interviuri cu informatorii-cheie din cadrul reprezentanților grupurilor vulnerabile de femei. Adițional, au fost consultați reprezentanții organizațiilor societății civile care reprezintă grupurile vulnerabile de femei.
Rezultatele evaluării vor fi integrate în documentele strategice și analitice cheie ale sistemului Organizației Națiunilor Unite, inclusiv noul Cadru de Parteneriat cu Țara al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova; Analiza Comună de Țară a Organizației Națiunilor Unite pentru 2021 și Cadrul de Parteneriat ONU-Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2023-2027.