Fiecare zi a asistentei sociale comunitare este despre oameni și în folosul oamenilor din localitate. De mai bine de 17 ani, Lilia Mărcuță activează în calitate de asistentă socială comunitară în Măcărești, raionul Ungheni, un domeniu plin de provocări și responsabilități. Facilitarea accesului la servicii și prestații sociale, monitorizarea familiilor defavorizate și sprijinirea persoanelor refugiate sunt doar câteva dintre ele.

În același timp, Lilia Mărcuță este parajuristă și supervizoarea a cinci asistenți/te sociali/e din satele Costuleni, Valea Mare, Morenii Vechi, Florițoaia și Cetireni, ceea ce înseamnă că le oferă consultanță, verifică în ce mod persoanele au fost referite către serviciile sociale specializate și ajută asistenții/tele comunitari/e supervizați/te să-și dezvolte abilităţile profesionale în lucrul cu familiile aflate în dificultate.

Lilia Mărcuță mai are o sarcină de bază. Cu siguranță, una dintre cele mai importante pentru ea - ca nicio persoană din localitate să nu mai fie supusă violenței:

„Pe vremuri, despre violență se vorbea cu jumătate de gură, de teamă și rușine de ce va zice mahalaua. Acum se vorbește tot mai mult și totuși e o muncă grea să duci un caz la bun sfârșit. Cel mai des suntem sesizați de oamenii legii. Uneori, și victimele se adresează după ajutor, cele mai multe dintre ele - femei. În comuna noastră nu sunt foarte multe cazuri de violență, dar, cel mai des, se întâmplă practic în aceleași familii - unde partenerii consumă alcool, nu lucrează sau au mulți copii, precum și în familii considerate „bune” în sat”.

Atunci când află despre un caz de violență, împreună cu întreaga echipă multidisciplinară, se implică în procesul de soluționare a cazului. Fiecare membru al echipei (polițist, lucrător medical, asistent social, primar etc.) intervine în funcție de competențele sale și de complexitatea cazului:

„Este important să creăm un mediu sigur și protectiv pentru victimă, să simtă că poate avea încredere în noi. Îi explic care sunt drepturile ei - despre ordinul de restricție și ordonanța de protecție, dreptul la asistență medicală și juridică gratuită, plasament temporar și consiliere psihologică”.

În tot acest proces, asistenții/tele sociali/e conlucrează cu serviciile specializate și încurajează victimele să iasă din cercul violenței, explicându-le și cât de grave pot fi consecințele față de copiii lor:

„Copiii supuși violenței și cei care cresc într-un mediu abuziv au performanțe școlare mai scăzute, sunt mai anxioși și mai puțin sociabili, prezintă unele tulburări comportamentale și chiar se confruntă cu unele afecțiuni. Colaborăm cu Centrul de Asistență Socială a Familiei și Copilului „CREDO” din mun. Ungheni și plasăm acolo persoanele aflate în dificultate. Chiar în septembrie am plasat de urgență o mamă cu patru copii. Scopul nostru este să oferim asistență și protecție tuturor mamelor și copiilor”.

Pe parcursul anului 2024, Poliția a înregistrat 15 976 de informații/adresări privind comportamentul și relațiile defectuoase în cadrul familiei, cu 4.93% mai multe, comparativ cu anul precedent. Dintre acestea, 1.575 de cazuri au constituit infracțiuni penale, inclusiv 33 de cazuri de deces în urma violenței în familie. Aproape 90% dintre victime au fost femei și copii.

Pentru a ști cum să acționeze în fiecare caz și să creeze un mediu prietenos pentru femeile și copiii aflați în dificultate, asistenții/tele sociali/e participă constant la diverse formări în domeniu.

„Am fost instruiți în domeniul violenței domestice și violenței în bază de gen, de către ONG-uri, cu care am colaborat ulterior. Conlucrăm eficient și cu oamenii legii, mai ales după ce și ei au fost instruiți în domeniu. Asemenea traininguri sunt foarte utile - descoperim noi instrumente de lucru cu victimele violenței în familie, noile prevederi legislative și cum să acționăm procedural în anumite situații”, povestește Lilia Mărcuță.

Indiferent de provocările zilnice, ea spune că fiecare caz soluționat este o victorie comună - a victimei, a întregii echipe și a sistemului, în general.

„E foarte dificil acest drum, dar ne putem mândri și cu istorii de succes. Ne-am convins de un lucru: nu e suficientă doar implicarea autorităților. Trebuie să acordăm mai multă atenție și asistență victimelor, pentru că ele foarte greu decid să ceară ajutor sau să meargă până la capăt. Au existat cazuri când am ajuns până în instanța de judecată și, la final, femeia s-a reîntors la abuzator. Sunt și cazuri când ele își retrag cererea sau nu mai doresc să colaboreze. Majoritatea acestor femei au crescut în astfel de familii, au fost educate ca ființe supuse, într-un mediu plin de prejudecăți, unde violența era o metodă de educație și de manifestare a dragostei. E nevoie să educăm societatea, să educăm tânăra generație încă din familie și de la grădiniță - de ce violența nu este o cale de rezolvare a problemelor și cum să se protejeze de orice formă de abuz”, conchide Lilia Mărcuță.

Consolidarea serviciilor de combatere a violenței în bază de gen în Republica Moldova este unul dintre obiectivele esențiale ale reformei sistemului de asistență socială „RESTART”. Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) este alături de partenerii naționali, pentru a contribui la îmbunătățirea sistemului de protecție și răspuns la violență împotriva femeilor, inclusiv prin informare, armonizarea cadrului legal, dezvoltarea serviciilor de suport și combaterea stereotipurilor de gen.

Grație Fondului ONU pentru Populație și Marii Britanii, peste 1.500 de asistente și asistenți sociali comunitari din țară au fost instruite/ți  pentru a oferi un răspuns mai eficient la cazurile de violență în bază de gen, precum și au fost create „Spații Sigure”. Totodată, mai multe organizații conduse de femei au primit granturi, pentru a dezvolta inițiative comunitare de prevenire a violenței în bază de gen.