Investițiile medii per tânăr au constituit 23 de lei, fiind, în același timp, raioane care alocă 0 lei per beneficiar, precum și raioane ce alocă 104,3 lei per fiecare tânăr, pentru anul 2020.
Conform datelor recepționate de la APL de nivelul II s-a constatat că doar 7 UTA de nivelul II cheltuiesc peste media națională per tânăr, cu 3 raioane mai puțin comparativ cu anul 2019.
De asemenea, fiind întrebați dacă în anul 2020 au participat în acțiuni de sporire a bugetelor locale de tineret, 67% dintre tinerii participanți la sondajul de colectare a datelor au spus că nu participă. Totodată, unele raioane au răspuns că tinerii se implică, sunt dornici să participe, dar din cauza pandemiei implicarea acestora în procesele decizionale a fost limitată.
Drept rezultat al acestui proces de monitorizare a procesului de implicare a tinerilor și structurilor de tineret în procesele de participare, inclusiv procesele bugetare s-a constatat că atât tinerii, cât și autoritățile publice depun eforturi pentru a asigura condiții propice pentru participarea tinerilor în procesele decizionale, cum ar fi, programele de granturi, acces la săli pentru evenimente, unele raioane chiar oferă și spații pentru organizarea sediilor pentru consiliile locale de tineret, etc.
Indubitabil tinerii și structurile de tineret de la nivel local sunt generatorul proceselor participative și, ca finalitate, contribuie la creșterea bugetelor locale de tineret. Aceasta pe de-o parte se datorează parteneriatului existent între APL II și structurile de tineret, iar pe de altă parte, creșterea bugetelor locale se datorează și programelor de capacitare și mentorat în dezvoltarea și promovarea bugetelor locale prin prisma necesităților tinerilor. O atenţie sporită urmează a fi acordată fortificării tuturor mecanismelor de participare activă şi monitorizării continue a implicării tinerilor şi a efectelor ulterioare provocate de pandemia COVID-19, astfel încât să asigurăm că tinerii și decidenții au platforme de dialog, cum ar fi comisiile de co-management pentru politici de tineret.
,,Elaborarea anuală a acestui raport reprezintă punctul de referință în dezvoltarea politicilor de tineret locale și naționale, deoarece prezintă un tablou de ansamblu al programelor naționale de tineret realizate la nivel regional. Ne bucură faptul că, programele complexe ce susțin dezvoltarea infrastructurii de tineret și prestarea serviciilor de calitate pentru tineri, au parte de cele mai mari alocații în bugetele locale, un exemplu în acest sens fiind Programul de Dezvoltare a Centrelor de tineret susținut de UNFPA Moldova alături de Ministerul Educației și Cercetării și Biroului de cooperare al Elveției”, a menționat Ion Donea, manager program UNFPA Moldova, în cadrul evenimentului online de prezentare a Raportului.
Autorul studiului, Roman Banari, a menționat că:”Procesul organizatoric și disciplina bugetară rămâne a fi o problemă în cadrul APL de nivelul II. Cu toate că avem o creștere a gradului de executare a bugetului în 2020 cu cca un procent, totuși rămân a fi variații mari între sumele alocate și cele executate.” Totodată, autorul menționează că ”întru a activiza tinerii și structurile de tineret, este necesară dezvoltarea de către autoritățile publice centrale și locale a premiselor care să consolideze eforturile tinerilor în promovarea statului de drept, democrației, spiritul civic și în niciun caz să nu utilizeze tineri ca decorațiune în procesul de participare sau tokenism cum se întâmplă de multe ori în R.Moldova.”
Analiza a fost realizată în contextul dezvoltării proiectului “Participarea tinerilor în elaborarea și monitorizarea bugetelor locale” realizat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și este axat pe subiecte-cheie ca: finanțarea sectorului de tineret la nivel național pentru anul 2020; cheltuielile pe domeniul de tineret la nivel de APL II în anul 2020, cât și impactul activităților de advocacy al organizațiilor de tineret asupra bugetului destinat tinerilor.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2020 în Republica Moldova numărul tinerilor a constituit 680,3 mii, ceea ce constituie aproape 26,2% din populația țării.
Studiul a fost elaborat cu suportul Fondului comun privind dezvoltarea Centrelor de tineret și consolidarea participării și implicării civice a tinerilor din Republica Moldova al Ministerului Educației și Cercetării, Biroul de cooperare al Elveției și Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova). Raportul urmează să fie publicat pe site-ul Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
