Oxana Greadcenco este o jurnalistă din Republica Moldova stabilită de mai mulți ani în Amsterdam, Olanda. Administrează de la distanță site-ul www.moldova.org, companie media locală care se axează pe jurnalism explicativ.
Dincolo de rolul profesional pe care îl are, Oxana este o povestitoare apreciată de comunitatea sa de peste 20 de mii de urmăritori de pe Instagram. În multe din poveștile pe care le distribuie pe rețelele de socializare apar drept protagoniști membrii familiei sale – fiul, partenerul, mama și mătușa, stabilite și ele la Amsterdam, dar și bunicul său, cu care are o relație specială și păstrează o comunicare constantă chiar și la mii de kilometri distanță. Cum? Cu ajutorul telefonului.
Bunicul Oxanei, Ion Vengher, are 72 de ani. Vârstnicul este adept al îmbătrânirii active - merge cu bicicleta și folosește telefonul mobil performant primit cadou de la fiicele sale. A simțit din prima săptămână că viața lui s-a transformat după ce a învățat să folosească telefonul. Toți copiii și nepoții săi sunt peste hotare, iar gadgetul scurtează din distanță - vorbește de câteva ori pe săptămână cu fiecare dintre aceștia.
„Ador când iese din casă și-mi arată prin telefon că s-au copt căpșunile sau cum a înverzit grădina. Mă ajută și pe mine să nu mă simt vinovată că suntem departe. Își sună prietenii din facultate, rudele din alte localități, comunicarea online i-a făcut zilele mai interesante și pline de sens”, povestește Oxana.
Potrivit statisticilor, decalajul digital între tineri și vârstnici în Republica Moldova este enorm - doar 34% din populația cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 ani au utilizat Internetul, în comparație cu 82% din cei cu vârsta de 15-59 ani.
Oxana, împreună cu familia sa, l-a inițiat pe bunic în lumea Internetului. Jurnalista consideră că tinerii și vârstnicii pot învăța unii de la alții. Ea crede că tinerii ar trebui să învețe să asculte mai mult și să fie prezenți în conversații, deoarece folosirea excesivă a telefonului și a altor tehnologii face ca atenția să fie fragmentată și dificil de menținut pe un subiect sau o conversație.
„E un exercițiu minunat să asculți, să rămâi prezent în discuție, să alimentezi conversația cu întrebări, interes. Vârstnicii au tot timpul și înțelepciunea din lume să ne ghideze în acest proces. Creierul nostru obișnuit cu alte viteze va protesta la început, dar va învăța în timp să se bucure de proces și de comorile pe care le poartă cu ei vârstnicii”.
Utilizarea telefonului mobil și a rețelelor de socializare de către vârstnici reduce sentimentul de singurătate, depresie, izolare socială, care cresc odată cu înaintarea în vârstă ajungând până la 11% la vârsta de 75-79 de ani în comparație cu mai puțin de 1% la vârsta de 20-24 de ani.
„Pe lângă bunicul meu cu care încerc să vorbesc cât de des pot, întotdeauna încerc să leg prietenii cu oamenii în vârstă. Dacă-i simt curioși, inițiez eu prima discuții. Poveștile și experiența lor de viață sunt fascinante. Sunt curioasă tot timpul cum și-au trăit tinerețea, cum s-au simțit ca părinți, ce provocări le-a adus acest rol, cum rămân conectați la pasiunile lor vechi și cum descoperă altele noi”, povestește Oxana.
Întrucât Oxana trăiește de mulți ani peste hotare și a avut oportunitatea să călătorească și să exploreze mai multe țări din lume, ea observă că vârstnicii din țările vest-europene au un stil de viață diferit și o calitate a vieții superioară.
„În Vest, speranța de viață e cu cel puțin zece ani mai mare ca în Republica Moldova. E clar de unde vine pofta lor de viață, energia și curiozitatea pentru lucruri și obiceiuri pe care vârstnicii din Moldova nici măcar nu și le pot imagina. Ține și de resursele financiare și siguranța zilei de mâine pe care o au aceștia și care, din păcate, sunt străine vârstnicilor noștri”.
Oxana speră că înaintând în vârstă va rămâne la fel de puternică și sănătoasă precum bunicul său Ion, astfel ca să reușească la 50, 60 sau 70 de ani să fie activă atât în mediul online, cât și offline, să aibă energie și timp suficient pentru familie și prieteni. Se vede scriind, dezvoltând afaceri, făcând sport.
”Visez să văd și prin satele noastre vârstnici porniți la drumeții lungi cu bețele de mers, adunați la un ceai în centrul satului sau făcând sport împreună pe stadion”, conchide Oxana.
Potrivit statisticilor, în R. Moldova populația îmbătrânește, fiecare a 4-a persoană este trecută de 60 de ani, iar ritmul de îmbâtrânire va continua în următoarele decenii. Pentru a răspunde tendințelor, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) conlucrează cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al R. Moldova și alți parteneri pentru realizarea Programului național privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru anii 2023-2027. Scopul programului este de a spori oportunitățile de îmbătrânire activă și sănătoasă a populației și de a consolida astfel reziliența demografică a țării.
