Era în timpul unui seminar de instruire în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, desfăşurat în cadrul proiectului “Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiinţe umane şi a violenţei domestice în Moldova”, când Raisa M. de 48 de ani a decis să se apropie de unul din specialişti şi să-şi povestească istoria. O poveste tristă, dar în acelaşi timp emoţionantă, despre o femeie inteligentă, cu funcţie de răspundere în localitate, care mult timp a ajutat victimele violenţei în familie să lupte cu acest fenomen, dar singură nu a avut curajul să o facă.
Prima căsnicie a Raisei nu a mers. Soţul era gelos pe succesele ei şi a părăsit-o, plecând peste hotare şi lăsând-o cu două fete, fără niciun sprijin şi ajutor material. Peste doi ani de zile de la plecarea soţului, femeia a divorţat şi a hotărât să-şi refacă viaţa. Se afla la sanatoriu, când l-a întâlnit pe Vasile, „un prinţ arătos la chip, dar putred la suflet”, după cum avea să-şi dea seama mai târziu. „Era un bărbat prezentabil şi amabil, îmi făcea cadouri, îmi aducea flori, reuşind să mă convingă că este cel mai bun de pe pământ. Mi-a povestit că este în proces de divorţ, că nu a avut noroc în viaţă. L-am crezut şi l-am acceptat”.
Vasile a început să vină în vizită, să o însoţească în ospeţie la rude, la prieteni. Fiind un bărbat arătos şi galant, nu i-a luat mult timp să pătrundă în familie şi să capete încrederea tuturor. După o vreme, însă, Raisa a început să-i descopere adevărata faţă. „Era foarte gelos, iar uneori avea obiceiul să vină noaptea târziu la mine acasă, să bată la geamuri, să-mi deranjeze copiii. Nu s-a mutat niciodată să locuiască la mine permanent. Deşi mi-a propus să mă căsătoresc cu el, nu m-am decis să fac acest pas”.
Când a înţeles ce fel de persoană este Vasile, Raisa a încercat să-l îndepărteze şi să pună capăt relaţiei, dar atunci bărbatul a devenit violent. „Atâţia pumni am primit anii aceştia, atâtea păduri şi câmpuri am colindat, atât de umilită am fost. Odată, după ce m-a lovit foarte tare şi a plecat, a venit întâmplător pe la mine naşa de cununie, care, găsindu-mă în starea aceea, m-a transportat la spital”, spune femeia cu lacrimi în ochi, adăugând că „a aflat pe parcurs că Vasile a minţit-o cu neruşinare, că niciodată nu a fost în divorţ, iar soţia lui plânge disperată acasă, cu doi copii”.
Concomitent cu violenţa fizică, Vasile o agresa şi psihologic. Avea mulţi prieteni colaboratori de poliţie, cărora le povestea „vrute şi nevrute”, astfel că nimeni nu voia să se implice cu adevărat în acest caz. „Acolo este joc de cărţi. Ei azi se bat, mâine se iubesc”, aşa i se spunea femeii, ori de câte ori se adresa la poliţie după ajutor.
În cele din urmă, după un an de zile, cât s-a sufocat în acest labirint, Raisa a înţeles că nu mai poate aştepta nimic de la această relaţie, că Vasile nu se va schimba niciodată şi că trebuie să găsească o soluţie pentru a-l îndepărta definitiv. „Victoria mea a fost când l-am întâlnit pe Ion Oboroceanu, jurist în cadrul proiectului “Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiinţe umane şi a violenţei domestice în Moldova”. Era în timpul unui seminar de instruire în cadrul acestui proiect, unde participam ca şi membru al echipei multidisciplinare din localitate. Deşi îmi era jenă să recunosc că sunt agresată de partener, am găsit curajul să-mi povestesc istoria şi să cer ajutor, fapt care, într-un anumit fel, mi-a schimbat viaţa”.
Raisa a fost ajutată de mai mulţi specialişti din cadrul proiectului, primind asistenţă juridică, psihologică, informaţională din partea echipei multidisciplinare. În echipa multidisciplinară sunt implicaţi medici, asistenţi sociali, poliţişti, instruiţi în mod corespunzător pentru a interveni în asemenea cazuri. Raisa a fost îndemnată să scrie o cerere împotriva agresorului, acesta fiind primul pas care se cere în acest sens. „Deşi Vasile a încercat să mă ameninţe şi să mă sperie în fel şi chip, eu am rezistat, deoarece am înţeles că acum nu sunt singură, dar am în spatele meu profesionişti cu experienţă, care sunt pregătiţi anume pentru a soluţiona astfel de cazuri”.
Ion Oboroceanu, jurist la Centrul de Drept din Căuşeni, spune că doar printr-o simplă intervenţie a unuia din membrii echipei disciplinare abuzatorul a fost pus la respect. Iar asta demonstrează că rezultatele proiectului sunt vizibile şi sustenabile. “Important este ca toţi actorii violenţei să-şi asume responsabilitatea şi să-şi îndeplinească obligaţiile corect, pe măsura Legii. Suntem siguri că fenomenul violenţei poate fi oprit dacă suntem competenţi şi avem dorinţă de a schimba lucrurile spre bine”.
De două luni de zile Vasile nu a mai vizitat-o pe Raisa. Deşi încă mai stă cu frică şi tremură la auzul fiecărui scârţâit de poartă, femeia încearcă din răsputeri să fie curajoasă şi să uite calvarul prin care a trecut. Are două fete, pe care le consideră realizarea vieţii ei, de care este mândră şi pentru care vede un rost să trăiască.
„Mă regăsesc şi la serviciu. Muncesc mult, fiindcă vreau să ajut oamenii să trăiască mai bine. Sper că şi viaţa mea personală se va aranja în timp. Sunt foarte recunoscătoare că am întâlnit aşa oameni, care m-au susţinut atunci, când am avut cea mai mare nevoie. Pentru femeile care suferă de abuzul soţilor sau partenerilor, care nu văd nicio speranţă în ziua de mâine, o asemenea intervenţie înseamnă salvarea de la pierzanie şi drumul spre viitor”, a spus încrezătoare Raisa.
