comunicat de presa

COVID-19 și Tinerii: Pandemia a stimulat activismul social al tinerilor de 21-24 ani, dar l-a redus pe cel al adolescenților

27 octombri 2020

Restricțiile impuse de situația de criză pe timpul pandemiei a determinat o participare mai scăzută a tinerilor. Aproximativ 60% din tinerii caracterizați preponderent printr-o participare înaltă, au continuat să se implice activ în viața localității în perioada aprilie-iunie a anului curent: au participat la ședințele de lucru ale ONG-urilor și Centrelor de tineret (54,5%), dar și la ședințe de luare a deciziilor pentru localitate, asociaţie sau Centru de tineret (58,6%). Această categorie de tineri, pe timpul crizei pandemice s-a manifestat în special în acţiuni  de sensibilizare a comunității prin semnarea de petiții (65,5%) și ajutor acordat persoanelor în vârstă.

Datele ce au stat la baza elaborării analizei au fost colectate prin intermediul sondajului de opinie desfăşurat de  Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA” în perioada 06-24 iulie 2020. Eşantionul a cuprins un număr de 1010 persoane aflate în segmentul de vârstă 15-24 ani.

Concluziile analizei au fost prezentate marți, 27 octombrie, în cadrul evenimentului virtual organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA): ”COVID-19 și TINERII: Efectele pandemiei asupra participării tinerilor.”

 

”Tinerii sunt o putere autentică a Moldovei, care pot ajuta la consolidarea rezistenței față de provocările demografice și sociale actuale, implicându-se în programe de solidaritate intergenerațională cu persoanele în vârstă, participând la activitățile Centrelor de tineret și sprijinind comunitatea să se dezvolte. Este responsabilitatea noastră comună să oferim tinerilor oportunități reale de participare și dezvoltare, atât în timpul pandemiei COVID-19, cât și după aceasta”, a spus Nigina Abaszada, Reprezentantă Rezidentă UNFPA în Republica Moldova.  

Analiza măsoară impactul crizei pandemice asupra nivelului de implicare civică a tinerilor din Moldova, în special a dinamicii activismului tinerilor cu o participare înaltă. Astfel, în baza sondajului de opinie desfășurat pe parcursul lunii iulie 2020, au fost identificate 3 clustere de tineri prin prisma implicării lor civice: (i) tineri cu participare înaltă, (ii) tineri cu participare medie, (iii) tineri cu participare joasă. Grupul tinerilor care au un comportament consecvent și predictibil cu privire la implicarea în viața comunitară, reprezintă clusterul de referință în cadrul acestei cercetări. Ponderea tinerilor cu participare înaltă reprezintă 10% din populația generală analizată.

”Este important să înțelegem care a fost acel mecanism care a afectat și a redus participarea tinerilor. Doar înțelegând care sunt efectele sau impactul pandemiei, noi putem veni cu un set de măsuri, inclusiv de politici publice pentru a remedia, încuraja și a promova participarea tinerilor”, a menționat Alexei Buzu, Directorul Executiv CPD.

Pandemia a cauzat reducerea considerabilă a participării celei mai active categorii de tineri, şi anume ai celor din grupul de 15-17 ani. Până la declararea stării de urgenţe din cauza pandemiei  provocate de virusul COVID-19, anume persoanele de 15-17 ani s-au manifestat printr-un activism civic mai sporit comparativ cu celelalte categorii de tineri (constatare evidenţiată de această cercetare). Activismul acestora este asociat direct cu mediul educativ în care erau antrenaţi zilnic, instituţiile educaţionale reprezentând un mediu favorabil de dezvoltare a deprinderilor ce influenţează pozitiv predispunerea acestora de a participa. În contextul sistării activităţii prin întruniri fizice a acestor instituţii în perioada pandemiei, respectiva măsură s-a răsfrânt într-un mod mai pronunţat asupra retragerii tinerilor de 15-17 ani din procesul participativ.

Pe de altă parte, pandemia a creat premise ca tinerii de 21-24 ani să aibă o reprezentare mai mare în rândul activiștilor pe timpul crizei. Cu toate că anterior instaurării situaţiei de urgenţă în ţară, motivarea pentru participare era mai joasă în rândul acestui grup de tineri, aparent criza pandemică a inversat situaţia. Astfel, pe parcursul lunilor aprilie-iunie 2020, tinerii de 21-24 de ani s-au evidenţiat printr-un activism civic mai sporit. Această situaţie posibil a fost determinată inclusiv de retragerea masivă a categoriei de 15-17 ani din procesul participativ din cauza sistării activităţii instituţiilor educaţionale.

O formă de participare manifestată în perioada pandemiei a fost utilizarea platformele online de comunicare și socializare pentru a crește nivelul de sensibilizare și informare privind metodele de protecție împotriva COVID-19. Perioada crizei pandemice, chiar dacă a impus bariere privind activismul social al tinerilor, totuși a  stimulat inovația în rândul tinerilor prin utilizarea mai pronunțată a platformelor online și a rețelelor de socializare în scopuri civice. Până la 65 % din tineri au utilizat platformele on-line pentru a informa comunitatea privind metodele de diminuare a răspândirii virului COVID-19 în rândul populației localității pe care o reprezintă.

Totodată, cercetarea a evidenţiat că în perioada pandemiei tinerii au accesat mult mai rar serviciile entităţilor pentru tineret. Astfel, criza pandemica nu doar a scos la iveală, dar şi a accentuat rata scăzută de accesare a ONG-urilor, Consiliilor şi Centrelor de tineret. Sondajul de opinie desfăşurat în iulie 2020 a pus în lumină o descurajare pronunţată a tinerilor în a beneficia de activităţile organizate de instituţiile şi asociaţiile ce activează în interesul tinerilor. Astfel, în ultimul an sub 10% dintre tineri au beneficiat cel puţin o dată de vreun serviciu oferit de entităţile de tineret din Moldova – o pondere extrem de mică. În condiţiile restricţiilor impuse în lunile aprilie-iunie 2020, această pondere s-a diminuat considerabil. Tocmai 62% din cei 10% de tineri au indicat că au beneficiat mai rar sau deloc de serviciile oferite de entităţile date.

În contextul evidenţierii impactului negativ al pandemiei COVID-19 asupra participării tinerilor, răspunsul de politici trebuie să contureze intervenţii ce vin să abordeze efectele pe termen lung ale acesteia. În scopul asigurării unei retenţii mai mari a tinerilor în procesul participativ, o deosebită atenţie urmează a fi acordată şi repornirii tuturor instrumentelor şi mecanismelor care contribuiau la educarea tinerilor de a se implica în procesul de influenţare a deciziilor, în viaţa socială atât la nivel local, cât şi naţional. Nu excludem faptul că lipsa intervenţiilor ce vor asigura repornirea sau regândirea tuturor activităţilor auxiliare ce contribuiau la stimularea tinerilor de a fi mai activi în viaţa socială, în Moldova se va observa o reducere cronică pe termen lung a nivelului de participare şi a ponderii tinerilor ce participă. Prin urmare, o atenţie sporită urmează a fi acordată fortificării tuturor mecanismelor de participare activă şi monitorizării continue a implicării tinerilor şi a efectelor ulterioare provocate de pandemia COVID-19.

Analiza integrală o puteți consulta AICI

Cercetarea a fost realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul Fondului comun privind dezvoltarea Centrelor de tineret și consolidarea participării și implicării civice a tinerilor din Republica Moldova al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Fondului Națiunilor Unite pentru Populație.