Chișinău – De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, a lansat al doilea Barometru Demografic axat pe calitatea vieții persoanelor vârstnice în Republica Moldova.

Prezentând rezultatele analizei, Olga Gagauz, Șefa Centrului de Cercetări Demografice, a declarat, că în perioada anilor 2010-2014 numărul pensionarilor în Republica Moldova a crescut de la 460,5 mii până la 507,5 mii (cu +10,2%). La fel a crescut și mărimea medie a pensiei: de la 836,6 lei în anul 2010 până la 1114,7 lei – în 2014 (cu +33,2%). Barometrul constată, că în structura cheltuielilor de consum a persoanelor vârstnice predomină cheltuielile pentru produsele alimentare (48,8%), pentru întreținerea și dotarea locuinței (26,5%), dar și cheltuielile pentru îngrijirea medicală și sănătate (9,3%). „În pofida creșterii pensiei, aceasta oricum nu permite satisfacerea necesităților minime ale persoanei vârstnice, constituind doar 83% din minimumul de existență a pensionarului de 1343,7 lei”, a subliniat Olga Gagauz. 

Studiul a constatat, de asemenea, acces limitat a gospodăriilor persoanelor vârstnice la serviciile comunale de bază, în special în mediul rural. Astfel, cu încălzire centrală sau autonomă sunt dotate doar 25% de gospodării, iar la sistemul de canalizare au acces doar 50% din gospodării.

În conformitate cu datele cercetării globale a calității vieții persoanelor vârstnice Global AgeWatch Index, Republica Moldova se plasează pe unul din ultimele locuri în ratingul țărilor europene (77), fiind surplasată de România (41), Bielorusia (64) și Rusia (65). Moldova totuși ocupă o poziție mai înaltă în comparație cu Ucraina (73). Indicele calității vieții în țara noastră constituie 35.1 puncte (din maximum 100 puncte), ceea ce indică o calitate joasă a vieții persoanelor vârstnice. 

Aliona Crețu, Șefa Direcției, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei, a prezentat mai multe inițiative, care sunt întreprinse de Guvernul Republicii Moldova în contextul ameliorării calității vieții vârstnicilor, printre acte și implementarea consecutivă a Programului pentru integrarea îmbătrânirii în politici (2014).

În același timp, Tatiana Zatîc, Șefa Direcție, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, a menționat importanța promovării serviciilor de sănătate, de calitate, dar și modului sănătos de viața la orice etapă a vieții în scopul asigurării îmbătrânirii active. “Aceste obiective vor putea fi realizate doar prin intermediul activităților intersectoriale”, a accentuat Tatiana Zatîc.

Reprezentanta Adjunctă a.i. a UNFPA Moldova Natalia Cojohari a subliniat că investițiile în dezvoltarea umană și calitatea vieții trebuie să fie o prioritate pentru orice țară. „UNFPA va continua să susțină Guvernul Republicii Moldova în a face față dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte țări care se trec prin procese similare, dar și prin susținerea îmbătrânirii active. Investițiile relevante nu numai în sistemul de asigurări sociale, dar și în sistemul de sănătate, menținerea perioadei de implicare a vârstnicilor pe piața muncii, precum și incluziunea socială a vârstnicelor sunt determinanți ai creșterii calității vieții acestora”, a subliniat Natalia Cojohari. 

În baza rezultatelor Barometrului Demografic a fost propus un set de recomandări ce țin de îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice în Republica Moldova. În condițiile creșterii numărului vârstnicilor în Republica Moldova, politicile sociale trebuie să țină cont de specificul acestui grup de populație, suportul social fiind tot mai diferențiat în funcție de nevoile reale ale persoanelor în vârstă, dar și de capacitatea sistemului național de protecție socială. 

Experiența internațională demonstrează că ameliorarea calității vieții persoanelor vârstnice nu depinde doar de creșterea economică. Prelungirea activității de muncă este unul din instrumentele care au efect pozitiv asupra situației materiale a pensionarilor, dar și contribuie la îmbătrânirea activă. Astfel, implementarea în premieră în regiune de către Guvernul Republicii Moldova a Foaiei de Parcurs privind Îmbătrânirea, dar și a Programului pentru integrarea îmbătrânirii în politici (2014), conjugarea activităților și resurselor la nivel sectorial și local, vor contribui la ameliorarea calității vieții a persoanelor vârstnice și crearea condițiilor pentru îmbătrânirea activă în Republica Moldova.

Moldova nu este unica țară unde se înregistrează o creștere a numărului populației vârstnice. La nivel global, vârstnicii reprezintă 12% din populație, și numărul acestei categorii a populației va continua să crească în următorii ani. În acest context, această dinamică demografică va stimula Guvernele, societatea civilă, dar și sectorul privat să contribuie la crearea unei societăți incluzive pentru toate categoriile de vârstă, cât și pentru vârstnici, astfel încât aceștia să se bucure de drepturile sale.

"Calitatea vieții persoanelor vârstnice" este cel de al doilea studiu din seria Barometrelor Demografice care a fost lansată de către Centrul de Cercetări Demografice în 2015 în parteneriat cu UNFPA. Barometrele au drept scop evaluarea situației demografice în domenii ce țin de dinamica populației, vârstnici și tineret, dar și oferirea recomandărilor de politici axate pe dezvoltarea umană.

NOTĂ: În anul 1991, Organizația Națiunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca Zi Internațională a Persoanelor Vârstnice, iar câteva luni mai târziu, Adunarea Generală a ONU adopta Rezoluția 46/91 cu titlul “Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele vârstnice”. Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la condiții de trai și îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieții personale și profesionale, dreptul de a se exprima și de a participa în activități sociale după pensionare, precum și accesul la oportunități de învățare adecvate vârstei.