În era tehnologiilor informaționale, fenomenul violenței online a devenit o preocupare tot mai stringentă. Republica Moldova, ca și alte state, se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea acestui tip de agresiune virtuală. În ultimii ani, intensitatea și varietatea atacurilor online a crescut considerabil, afectând nu doar indivizi, ci și întregi comunități.

La evenimentul de lansare a campaniei globale „Bodyright” în Republica Moldova, organizat în luna noiembrie, factorii de decizie, societatea civilă și partenerii internaționali au recunoscut gravitatea violenței online, asumându-și acțiuni ferme pentru reglementarea cadrului legislativ și dezvoltarea mecanismelor de implementare, astfel încât mediul online să devină mai sigur, iar tinerii și femeile să fie protejați de violență.

Elena Botezatu, Directoarea Executivă a Centrului Internațional La Strada, a menționat că violența facilitată de tehnologie se întâmplă mai des decât ne imaginăm. Practic fiecare al doilea caz de violență în familie sau sexuală, raportat de o femeie sau fată, la telefonul de încredere gestionat de Centrul La Strada, a fost comis cu utilizarea tehnologiilor informaționale și a rețelelor sociale.

„Cu părere de rău, există mai multe lacune legislative, care împiedică soluționarea cu succes a astfel de cazuri. Astăzi, șantajul sexual online sau persecutarea online, inclusiv publicarea și distribuirea conținuturilor cu imagini sexuale a femeilor în scop denigrator, nu sunt acțiuni prevăzute expres în legislația Republicii Moldova. De cele mai multe ori, răspunsul profesioniștilor în asemenea cazuri este de a comunica cu făptuitorul și a-i solicita să șteargă imaginile de pe site-urile cu conținut pornografic, în timp ce victimei i se cere să acumuleze probe și să demonstreze că acea persoană a publicat informația. Cu siguranță este nevoie de multă informare și educare publică în acest domeniu, precum și de pârghii legislative și instrumente de raportare și intervenție, pentru a putea înlătura conținuturile ilegale din mediul online și a trage la răspundere abuzatorii”, a spus Elena Botezatu.

Daniella Misail-Nichitin, Secretară de Stat la Ministerul Afacerilor Interne, a menționat că în Republica Moldova deja se întreprind unele măsuri în această direcție.

„Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un proiect de lege pentru ajustarea prevederilor legii Nr. 20 cu privire la prevenirea și combaterea criminalității informatice. Aceasta ne va permite să intervenim mult mai rapid pentru sistarea unor pagini web ce promovează conținut ilegal și dăunător, cum ar fi abuzul sexual față de copii sau față adulți. De asemenea, unele prevederi ale Codului Penal au fost revizuite și includ răspunderea penală pentru răspândirea informației cu caracter sexual, incluzând imagini și înregistrări video care se distribuie în scop de răzbunare, ură, înjosire sau lezare a demnității și onoarei persoanei. La fel, Programul de prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2022-2025 prevede mai multe acțiuni pentru combaterea crimelor cibernetice, inclusiv a abuzului sexual online”, a spus ea.

„Cadrul legal trebuie perfecționat, însă la fel de important este asigurarea implementării practice a acestuia. În continuare, este necesar ca mecanismele de raportare să fie cât mai aproape de cetățeni și să existe subdiviziuni specializate în identificarea și combaterea crimelor cibernetice, inclusiv a celor legate de violența digitală, în alte entități de poliție din țară, nu doar la nivel central. Pentru aceasta este nevoie de instruire continuă a specialiștilor, deoarece tehnologiile digitale evoluează în ritm rapid”, a spus Daniella Misail-Nichitin.

La rândul său, Secretara de Stat, Felicia Bechtoldt, a dat asigurări că Ministerul Muncii și Protecției Sociale la fel depune eforturi în vederea combaterii acestui fenomen.

„Pe dimensiunea digitală am inclus ample acțiuni în Programul de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie, urmând să elaborăm modificări în cadrul normativ și cel operațional, care să vizeze domenii de prevenire și combatere a violenței digitale. Acestea se referă atât la ajustarea cadrului legislativ, cât și la instruirea specialiștilor din diverse domenii pentru a le crește reziliența și capacitatea de răspuns la violența facilitată de tehnologie”, a spus Felicia Bechtoldt.

Prezentă la discuții, Doina Gherman, Deputată în Parlamentul Republicii Moldova, Președinta Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană, a confirmat că fenomenul violenței digitale ia amploare și sunt necesare acțiuni ferme de răspuns.

„Violența digitală, din păcate, poate să preia multe forme, precum cyberbullying-ul, utilizarea non-consensuală a imaginilor intime și, nu în ultimul rând, discursul de ură, care acum este mult mai prezent și mai agresiv în mediul online. Legea cu privire la combaterea și prevenirea violenței împotriva femeilor necesită modificări pe dimensiunea violenței digitale. Trebuie să creăm un grup de lucru pentru a ajusta cadrul normativ și a veni cu mecanisme clare de implementare”, a spus Doina Gherman.

Deputata a mulțumit UNFPA și partenerilor implicați pentru demararea campaniei „Bodyright” și a altor acțiuni ce sprijină combaterea violenței digitale în Republica Moldova. „Pornim o mișcare foarte importantă și bună pentru noi toți ca societate și eu am toată convingerea că vom reuși”, a concluzionat Doina Gherman.