Chișinău - Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, au lansat Indicele de Îmbătrânire Activă în Republica Moldova.

 

Indicele de Îmbătrânire Activă este un indicator care măsoară situația actuală a populației în vârstă de 55 de ani și peste în țările Uniunii Europene. Moldova este una din printre primele țări din afara UE care a elaborat acest Indice.

 

Rezultatele studiului demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 ani și peste din Republica Moldova. Indicele de Îmbătrânire Activă acumulează doar 27,1 puncte, fiind la o distanță de 7 puncte față de media țărilor UE (33,9 puncte), precum și de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte pus în fața tuturor țărilor.

 

Țara prezintă restanțe semnificative la toate domeniile Indicelui de Îmbătrânire Activă și componentele acestuia. Astfel, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populație de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 ani (49% și respectiv 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și respectiv 31,5%.

 

Doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar 1/3 din vârstnici.

 

Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă, cât și un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică). Printre alți factori se enumeră nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în vârstă (51,1% și respectiv 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%). Vârstnicii din Republica au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9% comparativ cu 40,8% media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3% comparativ cu 4,5% în țările UE).

 

Diferențe semnificative ale Indicelui de Îmbătrânire Activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de Îmbătrânire Activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați 29,2 puncte.

 

Prezentând rezultatele analizei, Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare științifică, coordonatoare al Centrului de Cercetări Demografice, a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației. “În țările cu cel mai înalt punctaj, precum Suedia (44,9), Danemarca (40,3), Olanda (40,0), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39,0) implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt. Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie peste 17%, implicare politică - 31,4%. 8 din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și medical ridicat fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.

 

În baza rezultatelor studiului au fost propuse un set de recomandări cu accent prioritar pe trei domenii: (1) sănătate, prin acțiuni orientate spre profilaxia bolilor și asigurarea cu servicii de calitate, accesibile și echitabile; (2) participare prin asigurarea integrării în câmpul muncii a persoanelor în vârstă, elaborarea unor condiții de pensionare flexibile care să permită persoanei să rămână o perioadă mai lungă în activitate, cu normă întreagă sau parțială de lucru, promovarea și încurajarea participării persoanelor în vârstă în viața comunitară, activitățile de participare comunitară și voluntariat, dezvoltarea oportunităților de învățare continuă; (3) securitatea prin sporirea siguranței mediului de trai, inclusiv adaptat necesităților vârstnicilor (infrastructură, transporturi, clădiri, etc.), prevenirea violenței, abuzului și discriminării persoanelor în vârstă.

 

În cadrul discuțiilor publice pe marginea acestor recomandări, Viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnîi a declarat că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei are ca prioritate îmbunătățirea situației sociale pentru toată populaţia, inclusiv vîrstnicii. Integrarea şi participarea celor mai în vîrstă în viaţa socio-economică şi culturală a societăţii, consolidarea solidarităţii între generaţii este condiţia de echilibru între societate, economie şi transformările demografice. În acest scop a fost aprobat Programul pentru integrarea problemelor îmbătrînirii în politici și Planul de acţiuni privind implementarea Foii de parcurs în perioada anilor 2014-2016. Se elaborează proiectul Strategiei de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2016-2020, care va prevedea mai multe acțiuni ce ar ajuta vîrstnicii să se mențină în cîmpul muncii sau sa se angajeze. Ministerul a inițiat cu suportul UNFPA procesul de evaluare a implementării Planului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici. În conformitate cu rezultatele evaluării vor fi înaintate propuneri de acțiuni pentru Planul (2017-2019), care să răspundă la necesitățile vîrstnicilor. A fost elaborată metodologia-cadru cu instrumente şi tehnici de integrarea îmbătrînirii în politici sectoriale.

 

În același context, Natalia Cojohari, Reprezentanta adjunct a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, în Republica Moldova a declarat că îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un domeniu ce ține doar de sistemului de pensii și protecție socială, fiind necesară adoptarea unei abordări proactive, astfel încât fenomenul rapid al îmbătrânirii să devină responsabilitatea tuturor. „Moldova este una din cele mai tinere țări din Europa, care îmbătrânește cel mai rapid. UNFPA va continua să susțină Guvernul Republicii Moldova în a face față dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte țări care trec prin procese similare, precum și prin susținerea îmbătrânirii active și solidarității între generații”, a evidențiat Reprezentanta adjunct a UNFPA.