„Învățam la gimnaziu. La una dintre lecții, profesorul a spus: "Băieții ar trebui să rezolve ușor această problemă". Fiind fată, m-am străduit de fiecare dată să răspund prima, să demonstrez că și fetele pot”, Violeta.*

„Într-o seară am auzit țipete în bloc. Am ieșit pe scară – vecinul avea un lemn în mână și amenința o femeie. Când m-a văzut, a rămas blocat. Am telefonat la Poliție, apoi i-am povestit tatălui meu”, Ana.*

„Colegul meu mă hărțuia – făcea glume mici, dar în mod constant. La un moment dat n-am mai putut suporta; am cerut ajutor părinților și profesorilor”, Cristina.*

„Există cazuri când soțul bea alcool și soția vrea să-l oprească. Dacă îi ia sticla, el se supără și o bate. Dacă ești copil, nu poți spune multe – cât ești sub acoperișul părinților, trebuie să rabzi. După ce crești, poți trăi cum vrei”, Andreea.*

Interviu cu tinerele voluntare Ct Sîngerei

Aceste experiențe, ale unor fete și femei, le-au motivat pe nouă tinere, voluntare la Centrul de tineret Sîngerei, să inițieze activități prin care să atragă atenția oamenilor asupra problemei violenței în bază de gen, în raionul lor și în întreaga țară.

Tinerele au început cu o campanie de promovare a drepturilor fetelor și femeilor. Pentru organizarea primului eveniment, desfășurat în toamna aceasta, în orașul Sîngerei, tinerele au făcut un plan, și-au împărțit sarcini și au transmis, prin intermediul artei, același mesaj - femeia e puternică, femeia trebuie să se respecte și să fie respectată. 

„Ideea ne-a venit la începutul verii, atunci când am conștientizat că în localitatea noastră și la nivel de țară, sunt foarte multe cazuri de violență fizică, sexuală sau emoțională. Am decis să sensibilizăm oamenii. Am arătat, într-un mod artistic, prin ce probleme trece o femeia în ziua de azi” - Sofia Codreanu.

Paula Luchian, voluntară Centrul de tineret Sîngerei

„Am lucrat în echipe... Valeria și Maria au făcut picturile; eu, Mirela, Sofia și Cleopatra am prezentat o piesă de teatru; Sofia a făcut o animație, iar Nastia a realizat o expoziție de fotografie. Eu am mai creat și am înregistrat o piesă dedicată femeii, iar Barbara a coordonat toate echipele” - Paula Luchian.

„Asupra multor femei este aplicată violența, iar noi, ca viitoare femei, nu am vrea ca aceaste lucruri să continue. Am organizat acest eveniment ca să ajungem la sufletele oamenilor și să le transmitem ideea că femeia nu e o jucărie cu care poți face ce vrei” - Cleopatra Țurcan.

Sofia Codreanu, voluntară Centrul de tineret Sîngerei

După eveniment, la care au participat 40-50 de persoane,  tinerele au primit doar comentarii pozitive, iar reprezentanți ai administrației publice locale le-au încurajat să organizeze activități de prevenire a violenței în bază de gen și în satele din raionul Sîngerei.

În sate, precum și în orașe, stereotipurile se țin bine în multe familii. Despre egalitate sau împărțirea sarcinilor au auzit puțini – mai mulți recunosc expresii precum: „femeia nebătută e ca casa nemăturată”; „dacă te bate, te iubește”; „eu te-am făcut, eu te ucid” și acestea constituie o bună scuză pentru comportamentele nocive, de discriminare și violență.

„Dacă ne luăm după stereotipuri, femeia trebuie să se ocupe de educarea copiilor, să facă mâncare și curat, și să se supună bărbatului. Dar dacă ne luăm după rațiune, nu cred că femeile sau bărbații trebuie să aibă roluri exacte. Fiecare să facă ceea ce-i place, atât bărbații, cât și femeile” -  Anastasia Viziru.

„Aceste stereotipuri vor să „transmită” că patriarhatul domină. Consider că sunt doar niște expresii, care ar veni să justifice și să amplifice puterea bărbaților. De parcă femeile sunt inferioare și n-ar trebui să se opună, să protesteze și să ceară respect” - Sofia Codreanu.

Sofia Cojocaru, voluntară, Centrul de tineret Sîngerei

Cele nouă tinere, interesate de prevenirea și rezolvarea cazurilor de violență asupra femeii, sunt la început de cale – își doresc să cunoască subiectul mai bine și să poată realiza activități cu un impact mare, pozitiv, asupra respectării drepturilor femeii. Până atunci, fetele și-ar dori ca educația fără violență și fără stereotipuri să înceapă încă din clasele primare și gimnaziale:

„De cele mai multe ori, profesoara ne spune că noi, trebuie să facem curat, căci suntem fete, în timp ce băieții pleacă acasă. Dacă trebuia să facem activități la școală, băieții lucrau afară, iar fetele în clasă. Nu e corect. Trebuie să existe egalitate de gen și dreptul de a alege” - Sofia Cojocaru.

„În gimnaziu, erau cazuri când fetele erau trase de sutien sau atinse fără voia lor. Băieții râdeau și făceau glume, dar fetele se simțeau incomod și nimeni nu zicea nimic. Mai țin minte o situație de la școală - ne întorceam la vestiare, după educația fizică; băieții au deschis ușa și ne-au spus, cu un fel de dispreț „hai, treceți mai repede”. A fost neplăcut, umilitor” - Anastasia Viziru.

„Din discuții, înțelegem că unele profesoare consideră că e firesc ca femeia să stea doar la bucătărie, iar bărbatul să lucreze în afara casei și să aducă banii. Totuși sunt bărbați cărora le place să gătească și sunt femei care vor să fac mulți bani și să coordoneze afaceri” - Valeria Bologan.

Valeria Bologan, voluntară Ct Sîngerei alături de Olesea Luchian, directoare, Ct Sîngerei.

Dacă în instituțiile de învățământ sau în orice spațiu public violența ar putea fi oprită mai ușor, acasă, femeile și copiii rămân singuri în fața agresorilor și a problemelor. Și cele nouă tinere știu, din povești de viață auzite, că nivelul cel mai mare de violență în bază de gen se întâmplă în familii:

„E mai greu să te opui violenței în familie. Părinții vor zice că ei te îngrijesc, te îmbracă, te hrănesc și chiar dacă vrei să le dai sfaturi, să te opui, nu poți. Și cu mamele (femeile) se întâmplă la fel, dacă sunt supuse violenței” - Sofia Cojocaru.

„Când unul dintre părinți simte că e mult stres și copiii sunt abuzați fizic și emoțional, el trebuie să ceară ajutor. Mai des, femeile sunt în această situație. Violența nu afectează doar femeia, ci și copiii. Un copil care a trait în violență, rămâne cu traume pentru toată viața. Însă mai sunt cazuri când femeia vrea să plece, dar intervin vecinii, rudele care îi spun să rabde și ea cedează” -  Anastasia Viziru.

Anastasia Viziru, voluntară, Centrul de tineret Sîngerei

Așa cum fiecare generație se dezvoltă în mod diferit, cele nouă tinere consideră că tinerii de azi ar trebuie să evolueze în domeniul inteligenței emoționale: să învețe să reacționeze când e cazul, să știe să tacă pentru aplanarea unui conflict, să înțeleagă că oamenii se nasc liberi să facă ce le place și să conștientizeze că violența vine din slăbiciuni, nu din putere:

„Violența vine din dorința de a demonstra superioritatea, din frica de a părea inferior/ă, din lipsa de iubire, din lipsa de compasiune, din amuzament, din lipsa de educație... dacă un copil crește într-o familie unde oamenii vorbesc frumos, el va deveni un adult educat” - au spus fetele.

„Nu știm să ne cotrolăm emoțiile și nu avem inteligență emoțională – reacționăm la fiecare impuls”  - Anastasia Viziru.

Atât în perioada campaniei de promovare a drepturilor fetelor și femeilor, cât și în timpul altor activități de la centru, echipa celor nouă tinere este susținută de Olesea Luchian, directoare a Centrului de tineret Sîngerei:

„După forumul de la Sîngerei nu ne-am oprit - am fost în satul Bălășești, apoi la Alexăndreni și am organizat ateliere de informare și de prevenire a violenței, pentru tineri. Atunci când tinerii încep să conștientizeze, de la o vârstă mai mică, ce e rău și ce e bine, ei înțeleg viața altfel. M-am bucurat că fetele au înțeles că ele sunt importante, că trebuie să se respecte”.

Cleopatra Țurcan, voluntară, Centrul de tineret Sîngerei

Paula, Sofia, Nastea, Valeria, Cleopatra, Sofia, Maria, Barbara și Mirela spun că vor continua să promoveze valorile pozitive și comportamentele nonviolente. Tinerele deja au grijă să reacționeze la lucrurile care se întâmplă în jurul lor și la ceea ce nu li se pare corect față de fete și femei:

„În clasa noastră este o colegă mai timidă, care nu vorbește cu ceilalți. Unii băieți și fete fac bullying asupra ei. Împreună cu alte colege am încercat să vobim cu acei baieți și să le explicăm că nu e bine” - Cleopatra Țurcan.

„Eu sunt o fire mai introvertă. Mi-e greu să intervin. Așa că aș cere ajutor dacă mi s-ar întâmpla ceva nedrept. Însă când am văzut că prietena mea este hărțuită, eu o încurajam să ceară ajutor, să nu suporte”  - Sofia Codreanu.

„În gimnaziu mă temeam să intervin dacă o fată era lovită, atinsă sau hărțuită. Dar acum, dacă observ ceva care nu-mi place, reacționez imediat. Cu cât am crescut, am înțeles că n-o să rezolv nimic dacă o să tac” - Anastasia Viziru.

*numele fetelor care au relatat experiențele de viață au fost modificate pentru păstrarea anonimatului.

Expoziția de pictură și fotografie, organizată de voluntarele Centrului de tineret Sîngerei

Premii pentru echipa celor nouă tinere