Scroll down
Scroll down
Step 1: Upload image
Upload a photo you wish to bodyright
Step 2: bodyright your image
Position the “b” symbol on a section of skin using the rotate and sizing tools and select a colour that ensures the logo is visible. You can also add optional tag lines from the dropdown menu.
Step 3: Share #bodyright
How to use the bodyright social stickers:
1. In your social media app, create a new story and search for 'bodyright' to find our stickers
2. Select the right logo colour for your image, place it on skin and make sure it is visible
3. Take and post a screenshot of your story to amplify #bodyright in your feed.
Bodyright este prima marcă de „copyright”, care cere protecție împotriva violenței digitale. Esența acestei campanii online și de pe rețelele sociale, creată de UNFPA (Agenția Națiunilor Unite pentru sănătatea sexuală și reproductivă), este simbolul drepturilor corpului.
Acest simbol poate fi adăugat la orice imagine a unui corp uman direct pe rețelele sociale sau pe orice altă platformă digitală de distribuire a conținutului. Scopul este de a determina companiile IT și factorii de decizie să ia încălcarea drepturilor omului și protejarea autonomiei corporale online la fel de serios, precum se ia încălcarea drepturilor de autor.
Bodyright este o mișcare socială care ne cere tuturor să luăm în serios violența online bazată pe gen. Cu toții trebuie să înțelegem rolul nostru în ea și să lucrăm împreună pentru a genera schimbări reale și pentru a asigura protecție online pentru fiecare fată, femeie și tânără, de pretutindeni.
Violența împotriva femeilor și fetelor este o încălcare a drepturilor omului și a autonomiei corporale. Este o problemă presantă de sănătate publică globală. Violența pe bază de gen are rădăcinile în misoginie și este în continuă creștere în mediul online. De obicei, violența digitală are caracter sexual pronunțat și poate lua diverse forme, inclusiv hărțuirea cibernetică, discursul instigator la ură, doxxing și utilizarea fără consimțământ a imaginilor și videoclipurilor, cum ar fi deepfake-urile.
Imaginile sunt folosite și abuzate online. Oamenii sunt vizați cu insulte, inclusiv, se fac referiri la viol pe baza sexului, rasei, statutului LGBTQ+, tipului de corp și altor elemente de identificare, iar imaginile lor sunt preluate fără consimțământ și supuse unor acte sexuale înjositoare. La nivel global, 85% dintre femei au raportat că au fost martore a violenței digitale, iar aproape 40% au experimentat-o personal*.
Femeile, fetele, minoritățile rasiale și etnice, LGBTQ+ și alte comunități marginalizate sunt cele mai susceptibile persoane, a căror imagini pot fi abuzate online. Aceste acțiuni provoacă suferință psihologică, emoțională și fizică pe termen lung. Cu toate acestea, violența digitală nu este luată în serios de companiile de tehnologie și de factorii de decizie.
*Sursa: toate datele la care se face referire sunt preluate de la Economist Intelligence Unit, 2020: Studiul a intervievat doar persoane cu vârsta peste 18 ani
Ca parte a campaniei bodyright, UNFPA a lansat o petiție pe platforma Global Citizen, prin care cere acțiuni concrete pentru a pune capăt violenței și abuzului digital. Le cerem oamenilor să o semneze și cerem ca factorii de decizie, companiile și platformele digitale să ia abuzul online la fel de serios, precum încălcările drepturilor de autor.
Violența digitală, cunoscută și sub denumirea violență pe bază de gen facilitată de tehnologie are un caracter sexual pronunțat și poate lua diverse forme, inclusiv hărțuirea cibernetică, cyberflashing, doxxing, discursul instigator la ură și fără consimțământ a imaginilor și a videoclipurilor, cum ar fi deepfake-urile. Oamenii sunt vizați cu insulte, inclusiv, se fac referiri la viol pe baza sexului, rasei, statutului LGBTQ+, tipului de corp și altor elemente de identificare, iar imaginile lor sunt preluate fără consimțământ și supuse unor acte sexuale înjositoare.
La nivel global, 85% dintre femei au raportat că au fost martore a violenței digitale, iar aproape 40% au experimentat-o personal*.
*Sursa: toate datele la care se face referire sunt preluate de la Economist Intelligence Unit, 2020: Studiul a intervievat doar persoane cu vârsta peste 18 ani
Această ură și devalorizare misogină a femeilor online provoacă suferință psihologică, emoțională și fizică pe termen lung. 9 din 10 femei (92%) raportează că violența online le afectează bunăstarea și peste o treime (35%) s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală din cauza violenței online. De asemenea, abuzul online inhibă auto-exprimarea autentică și are un impact negativ asupra mijloacelor de trai profesionale și economice ale persoanelor care depind de spațiile online și de rețelele sociale.
Autonomia corporală este dreptul fiecărei persoane de a alege ce face cu corpul său și de a trăi liber de frică și violență. Acest principiu ar trebui să se aplice atât online, cât și offline.
Violența pe bază de gen reprezintă acțiuni dăunătoare și periculoase îndreptate împotriva persoanelor sau a grupurilor, în funcție de genul lor. Aceasta este adesea reprezentată de violență împotriva femeilor și fetelor și include totul – de la violența sexuală din lumea reală la hărțuirea sexuală online, hărțuirea cibernetică, doxxing și manipularea rău-intenționată a imaginilor, cum ar fi deepfake-urile.
Legislația în acest domeniu nu a ținut pasul cu tehnologia și trebuie să facă progrese rapide. În 64 din 86 de țări, agențiile de aplicare a legii și instanțele par să nu ia măsuri adecvate pentru a aborda violența online împotriva femeilor.
Deși există căi de atac legale în unele țări, adesea, acestea nu sunt consecvente între state, raioane și provincii. Acest lucru trebuie să se schimbe. Căutarea dreptății nu ar trebui să fie o altă experiență traumatizantă. Trebuie să facem eforturi pentru o lume în care fiecare persoană să fie protejată de abuzul online prin măsuri legale consecvente și eficiente.
Guvernele trebuie să-și intensifice măsurile de intervenție. Legile din acest domeniu nu au ținut pasul cu tehnologia și trebuie să facă progrese rapide la acest capitol. Deși există căi de atac legale în unele țări, adesea, acestea nu sunt consecvente între state, raioane și provincii.
Utilizarea abuzivă, fără consimțământ a imaginilor altor persoane ar trebui să fie incriminată, iar companiile de tehnologie și platformele de socializare ar trebui să fie obligate din punct de vedere legal să pună în aplicare sisteme eficiente de moderare și raportare.
Companiile IT trebuie să-și intensifice măsurile de intervenție. Platformele digitale și de socializare, forumurile online și site-urile web ar trebui să ia abuzul asupra corpului uman la fel de serios ca încălcarea drepturilor de autor.
Acestea ar trebui să modereze în mod activ conținutul și să elimine imediat imaginile dăunătoare și abuzive, fără a avea nevoie de procese legale. La fel, companiile IT ar trebui să faciliteze raportarea și să permită utilizatorilor să controleze mai bine cine poate vedea, distribui și comenta conținutul lor.
Companiile IT trebuie să creeze soluții inovatoare pentru a preveni violența digitală și pentru a îmbunătăți siguranța în mediul online. Acestea trebuie să răspundă mai mult victimelor care caută ajutor pentru a elimina postările ce le încalcă drepturile și confidențialitatea, precum și să se adreseze în mod corespunzător agresorilor.
